Monografie

Daca scriptul nostru nu a putut instala fontul TimesNewRomanR va rugam sa-l donwloadati de aici

Sfin\ii {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena Cei mai mul\i [nv`\a\i [l consider` pe Constantin cel Mare fondatorul imperiului bizantin.Evenimentele esen\iale ce ar marca aceast` r`scruce [n istoria omenirii ar fi mutarea capitalei imperiului roman de pe malurile Tibrului, pe cele ale Bosforului, de la Roma veche la Roma nou` ]i recunoa]terea oficial` a cre]tinismului ca religie liber`. Constantin cel Mare s-a n`scut [n ora]ul Naissus din Moesia Superior (azi Nis, [n fosta Iugoslavie) [ntre anii 280-285, unii propun@nd ca dat` de na]tere 27.II.280, ca fiu al lui Constantus Chlorus ]i al Elenei.Mama sa, Elena era de condi\ie umil`(stabularia=hangi\`) ]i va fi p`r`sit` de Constantus, atunci c@nd acesta devine Cezarul lui Diocle\ian.So\ie a lui Constantus devina atunci Theodora,o fiic` vitreg` a lui Maximianus Hercule, coaugustul lui Diocle\ian cu sediul la Roma. Constantin a r`mas pe l@ng` mama sa Elena, o femeie cu calit`\i spirituale deosebite(fiind din p`r\ile Olteniei, Rom@nia)care-i va da ]i primele [ndrum`ri religioase.El a fost apoi trimis la curtea lui Diocle\ian de la Nicomidia, unde va [ndeplini func\ia de tribun \i va fi martor la persecu\iile [mpotriva cre]tinilor,fapt ce-l va impresiona profund. Ne afl`m [n perioada [n care imperiul roman era condus de [mp`ra\ii Diocle\ian ]i Maximilian, cu titlul de augu]ti ]i de Galeriu ]i Constantius [n calitate de caesares. La 1 Mai 305 Diocle\ian ]i Maximilian se retrag de pe tron ]i [n locul lor devin augu]ti: Galerius- [n orient, ]i Constantius-[n occident.Caesares [n locul lor devin : [n orient: Maxim Daia, iar [n occident Severus, ce intr` [n conflict cu Maxentius, fiul lui Maximian.{n timpul evenimentelor tulburi de dup` 1Mai 305, Constantin pleac` din Nicomidia la tat`l s`u [n apus.Constantiu moare [n anul 306, dup` o victorie [mpotriva pic\ilor din Britania ]i armata [l proclam` augustus pe Constantin [n ziua de 25 iulie 306. {n anul 307 se c`s`tore]te cu Fausta, fiica lui Maximian, iar dup` moartea lui []i va extinde [n 310 autoritatea ]i asupra Spaniei.{n 311 se aliaz` cu Liciniu, noul augustus din orient ]i lupt` [mpotriva lui Maxentiu, [nsc`unat [n locul lui Severus, astfel c` pe 28.X.312 Maxentiu e [nfr@nt la nord de Roma pe podul vulturului (aprox.20km de Roma), cu toate c` poseda o armat` mai numeroas` dec@t a adversarilor s`i.Victoria e atribiut` ajutorului dat de “Dumnezeul cre]tinilor”. Potrivit istoricului bisericesc Lactantius (De mort.pers.44,S) Constantin ar fi avut [n noaptea precedent` luptei cu Maxentius, un vis [n care i s-a spus c` el va fi [nving`tor , dac` va [nsemna pe scutureile osta]ilor litera X, traversat` de P este vorba de crisma XPI?TO?. Acest lucru este relaltat de Lactantius [n 318. Despre aceast` viziune cu ar`tarea pe cer a semnului Sfintei Cruci lui Constantin ]i cu auzirea cuvintelor “{ntru aceasta vei [nvinge”, ne relateaz` ]i Eusebiu de Cesareea, tot un mare istoric bisericesc.Tot el spune c` [mp`ratul Constantin a II-a zi dup` viziunea avut` a poruncit me]terilor s`-i fac` un steag [n form` de cruce, terminat` [n partea superioar` cu chrisma, iar ea [ncadrat` [ntr-o cunun` de lauri.Era vorba de labarum, el devenind steagul oficial al armatei romane. Se ]tie din Panegiricul de la Trier din toamna anului 313, c` dup` intrarea [n Roma (dup` victoria lui Maxentius), n-a urmat drumul tradi\ional de triumf spre Capitoliu ]i n-a adus jertf` lui Jupiter a]a cum se obi]nuia. Constantin a [nclinat din ce [n ce mai mult spre cre]tinism ]i dovada cea mai clar` a atitudinii sale din aceast` vreme a fost statuia sa din Forum, care dup` instruc\iunile lui [nsu]i, trebiua s` aib` [n m@na dreapt` o cruce.Potrivit lui Eusebiu de Cesareea inscrip\ia dedicatorie de sub statuie spunea: “Prin acest semn aduc`tor de m@ntuire, care este adev`rata dovad` a puterii, eu am salvat ora]ul vostru de sub jugul tiranului, am eliberat Senatul ]i Poporul roman red@ndu-i vechea demnitate ]i str`lucire.” Marele merit al lui Constantin pentru cre]tinism este Edictul de la Milan, edict dat ]i aprobat [n ianuarie 313 de Constantin ]i Liciniu, cumnatul s`u, care se c`s`torise cu sora vitreg` a lui Constantin, pe nume Constantina. Astfel, prin acest edict Constantin [nceta orice m`sur` de persecu\ie a cre]tinilor,si recuno]tea Biserica ca o persoan` juridic`, primirea [napoi a bunurilor confiscate de stat. Edictul de la Milan punea cre]tinismul pe acela]i plan cu celelalte religii p`g@ne. Preo\ii cre]tini primeau toate privilegiile acordate preo\ilor p`g@ni, fiind scuti\i de impozite, episcopii primeau dreptul de a elibera sclavi, de a judeca f`r` apel, iar Biserica a primit numeroase dona\ii ]i propriet`\i pentru [ntre\inere.Constantin construie]te multe biserici prin dona\iile f`cute, astfel c` apar la Roma: Biserica Sf.Petru, la Constantinopol: Sfin\ii Apostoli, Sf. Irina, Sf. Sofia, la Ierusalim: Sf. Morm@nt, la Bethleem : a Na]terii, ].a. Favorizeaz` foarte mult pe cre]tini ca ace]tia s` ocupe func\ii de conducere [n administra\ie, [i tolereaz` ]i pe p`g@ni, dar [n 324 el d` o lege prin care interzicea prezicerile ]i chiar templele p`g@ne. El va r`m@ne singur la domnie deoarece cumnatul lui, Liciniu [ncepe [ntre anii 320-323 o groaznic` persecu\ie [n orient, ]i Constantin [l va [nvinge pe 18 septembrie 324 la Chrysopolis, azi Scutari-l@ng` Calcedon, pe coasta apusean` a Asiei Mici, [n fa\a Constantinopolului. {mpreun` cu mama lui, Sf. Elena, a descoperit printr-o viziune avut`, la Ierusalim lemnul Sf. Cruci pe care a fost r`stignit M@ntuitorul, fiind redat` [nchin`rii de c`tre cre]tini ]i ca o arm` asupre necredincio]ilor a]a cum c@nt` ]i Biserica [n Condacul lor: “Constantin ast`zi cu maica sa Elena au ar`tat crucea, lemnul cel preacinstit care este ru]inarea tuturor necredincio]ilor ]i arma credincio]ilor [mp`ra\i asupra celor potrivnici c` pentru noi s-a ar`tat semn mare [n r`zboaie [nfrico]at.” Constantin mut` capitala imperiului roman de la Roma, unde fusese pentru 1000 de ani ,la Byzantion c`ruia [i va da denumirea lui: Constantinopol (ora]ul lui Constantin), ce va fi capitala imperiului bizantin p@n` la cucerirea lui de c`tre Mahomed al II-lea Cuceritorul (1451-1481) pe 29 mai 1453, ora] [nceput [n 324 ]i inaugurat la 11 mai 330. Tot [n timpul lui se va dezbate I Sinod Ecumenic \inut la Niceea [n 325 unde va prezida ]edin\ele sinodului ]i la care s-a dezb`tut problema lui Arie, , ideile gre]ite ale lui pe care s-au bazat ]i se bazeaz` ]i azi sectan\ii, prin negarea lui Hristos fie ca om, fie ca Dumnezeu. Se [mboln`ve]te grav ]i este botezat la vila lui de la Ancyrona, l@ng` Nicomidia cu c@teva zile [nainte de Rusalii , [n luna mai 337 [n Dumunica Rusaliilor sau Pogor@rii Sfantului Duh, la 50 de zile de la s`rb`toarea [nvierii Domnului. A fost [nmorn@ntat cu mare fast [n Biserica Sf. Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa. Nu a vrut s` se boteze imediat dup` Edictul de la Milan deoarece putea ca Senatul s` nu-l mai sus\in` ca [mp`rat ]i pentru faptul c` nu erau foarte mul\i cre]tini ]i putea s` se ia o [ntors`tur` a situa\iei. De aceea prin hot`r@rile asupra bisericii luate ]i prin Edictul de la Milan , Biserica [l consider` ca fiind unul dintre Apostolii lui Hristos. “Chipul crucii Tale pe cer v`z@ndu-l ]i ca Pavel chemarea nu de la oameni lu@nd cel [ntre [mp`ra\i Apostolul T`u, Doamne, [mp`r`teasca cetatea [n m@inile tale a pus, pe care m@ntuie]te-o totdeauna [n pace pentru rug`ciunile N`sc`toarei de Dumnezeu iubitorule de oameni.” (Troparul Sf.{mp.Constantin ]i mama sa Elena) Argument sentimental “C@nd se zbate–n salc@mii b`tr@ni prim`vara, Str`zi prelungi, br`ilene, coboar` [n mine. Dun`rea-]i scoate din valuri vioara, Gr`dinile nop\ii s[nt vaste ]i reci.” ( Mihu Dragomir) Ne[ndoielnic c` se poate vorbi despre un “spirit al Br`ilei”, despre “duhul particular” al acestei cet`\i de cultur` rom@neasc` [n care legenda str`bun` s-a [nt@lnit cu mitul civiliza\iei moderne cre@nd o atmosfer` care, [n dinamica emena\iei de valori, a facilitat dezvoltarea personalit`\ii artistice a unor mari creatori ce au [nscris, [n diverse formule artistice, [n peisajul istoriei noastre literare, experien\e de net`g`duit` noutate ]i originalitate. Este [n competen\a acestui “duh” o dimensiune de vis ]i poezie [nso\it` de o neostoit` aspira\ie spre absolut, ]i alta ce se traduce printr-un lucid ]i f`r` echivoc sim\ al concretului..Faptul are o determinare , ce se [nscrie [ntr-o explica\ie cauzala , c`ci Br`ila se afl` a]ezat` la confluen\a visului cu realitatea , s-a n`scut din [ngr`m`direa Dun`rii ]i a Baraganului , a apei ]i a uscatului, dou` realit`\i primordiale ]i deosebit de puternice. B`r`ganul, p`m@ntul statornic, o terestrizeaz`, [n vreme ce Dun`rea, mereu curgatoare, ofera sugestia unei ne[cetate mi]c`ri ]i [mpinge spre vis. A]adar, o for\` centripet` o \ine ancorat` [n realitatea concret`, iar alta, centrifug`, o proiecteaz` [n irealitatea visului. Dun`rea, care prin mare\ia ]i frumuse\ea ei f`r` pereche, reprezint` dintotdeauna un suport liric ]i un perpetuu sensibilizator al con]tiin\ei poetice ]i portul, deschis circula\iei m`rfurilor, dar ]i ideilor, au croit br`ilenilor un suflet [n roza V@nturilor apt pentru frumoase vagabond`ri ]i cric@nd disponibil la aceasta avantur` spiritual`, dar B`r`ganul a temperat pornirile spre evadare, d@nd celor de aici sentimentul apartenen\ei la o realitate durabila ]i concret`. Ambele componente au contribuit [ns` solidar la f`urirea “duhului Br`ilei” [n care contrariile se armonizeaz` compens@ndu-se reciproc.Din jocul dialectic al acestor structuri fundamentale s-a n`scut o matrice stilistic` interesant` ]i profund original`, r`spunz`toare de rev`rsarea impetuas` a unor mari creatori care s-au afirmat plenar [n cultura na\ional` ]i chiar universal`. N`scut din [mpletirea visului cu realitatea, a absolutului cu contigentul, a abstractului cu concretul, a gustului pentru neprev`zut ]i nou cu atrac\ie pentru tradi\ie, dintr-un spirit leventin altoit pe o permanen\` cojeneasc`, “duhul Br`ilei” este singurul [n stare s` explice for\a spiritului br`ilean ]i indiscutabila sa realitate. Constantin Sandu Aldea “Eu sunt n`scut ]i crescut [n B`r`gan, s[nt copilul acestui pustiu bogat ]i recunoscut nem`rginit ]i am`gitor”. Uitat de mult` vreme, C.Sandu Aldea a fost [n epoca s`m`n`torist` un scriitor cunoscut ]i pre\uit. Dat cu timpul numele s`u a r`mas tot mai mult [n trecut. Uitare nedreapt`, desigur. C`ci [ntr-o antologie a poeziei scurte rom@ne]ti numele lui C.S.Aldea nu poate lipsi cu cel pu\in dou` ori trei scrieri. Scriitor distins, pentru care sobrietatea a [nsemnat un crez literar, C.S.Aldea a preferat s` fac` literatur` numai [n momente suflete]ti de bun` dispozi\ie c[nd [nsu]i elanul creator i-o impunea. De aceea a ]i scris pu\in. Nu l-a ispitit niciodat` prolixitatea, abunden\a de idei, ci, fin ]lefuitor de mici diamante str`lucitoare, a d`inuit literaturii rom@ne pentru totdeauna c@teva scrieri de un lirism [nv`luitor ]i ad@nc omenesc, nu incolor ]i dulceag, anemic ]i personalist, care a determinat critica literar` rom@neasc` s` recunoasc` ca subspecie literar` nuvela liric`, tot at@t de [ndrept`\it` la via\` ca toate celelalte specii literare. Nu a fost un psiholog rafinat, [n suflete mai complicate nep`truns. {n schimb, firile neevoluate, primitive, prezente ]i [n opera sa, ]i-au g`sit [n scriitorul br`ilean aproape un c@nt`re\. }i nu risc`m deloc s` exager`m numindu-l “c@nt`re\” dac` ne g@ndim cu c@t av@nt, cu c@t` dragoste se devota C.S.Aldea f`pturilor sale, [n care via\a clocote]te s`lbatic, nereflectant, dup` legile firii. O dezl`n\uire de for\e oarbe, eruptive, [ntr-un cadru de natur` pitoresc, zugr`vit cu efuziune de autor; c@mpiile nesf@r]ite ale [ntinsului B`r`gan ]i b`l\ile mirifice ale Dun`rii. Cu o art` des`v@r]it`, cultiv@nd expresia simpl` ]i fireasc`, prin eliminarea categoric` a cuv@ntului inutil, p`str@nd cu grij` arhitectura [ntr-o compozi\ie str@ns`, opera literar` a autorului br`ilean, f`r` av@nturi sublime ]i f`r` o ampl` respira\ie, dar uman` ]i viabil` [n cadrul une sensibilit`\i artistice medii, alc`tuie]te un pre\ios medalion literar, prezentat [n orice istorie a literaturii na\ionale. Imaginea operei lui Constantin Sandu Aldea conturat` [n studiile de istorie ]i critic` literar` rom@neasc` este deosebit de favorabil`, constat@ndu-se simpatia ]i aprecierile cu totul elogioase prin care i-au fost primite scrierile. Asisten\a critic` cea mai stimulatoare i-a asigurat-o Nicolae Iorga, admirator constant ]i entuziast al scriitorului din motive lesne de [n\eles care \in de apartenen\a sa la S`m`n`torism, f`r` [ns` ca aceast` situa\ie s` pun` [n pericol obiectivitatea, [ntruc@t, prin libertate de spirit ]i de demnitate intelectual`, savantul s-a ferit [ntotdeauna de servitutea ieftinei apologii. Meritul deosebit al lui Nicoale Iorga const` [n siguran\a cu care i-a fixat locul [n literatura rom@n` “[ntre cei mai mari scriitori ai no]tri”, loc pe care i-l confer` extraordinara virtuozitate descriptiv` [n primul r[nd; “Nu se poate s` deosebeasc` cineva mai bine, mai fin, ce se cuprinde [ntr-o priveli]te a naturii dec@t face d@nsul”. Literatura sa, dup` p`rerea cordial` a lui Garabet Ibr`ileanu, este expresia vie\ii ]i a sufletului unei regiuni a \`rii noastre, care este “c@mpia de [ntinderi necunoscute care prelunge]te B`r`ganul spre r`s`rit p@n` la schela cea mare a Br`ilei”, pe care a creionat-o cu ales farmec, [nc@t chiar antis`m`n`toristul Eugen Lovinescu [l a]eaz` [n chip semnificativ al`turi de Mihail Sebastian (s.n.), avans@nd f`r` reticen\` p`rerea c` “Dup` cum prin Mihail Sadoveanu a intrat [n literatura noastr` peisajul moldovean, ]esurile Siretului ]i ale Moldovei, tot a]a au intrat prin C.S.Aldea ]esurile B`r`ganului, b`l\ile Br`ilei cu un peisagiu at@t de variat ]i nu numai prin pitoresc ci ]i printr-o atitudine activ`, de dragoste pentru \arin`, pentru holde, pentru tot misterul ]i fenomenele germina\iei”. }i Ilarie Chendi este extrem de favorabil [n aprecieriea scriitorului c`ruia [i subliniaz` prevalen\a lirismului asupra filonului epic atunci c@nd, coment@nd volumul “Drum ]i popas”, afirm` : “}i – apoi ]i poezie are multe [n firea sa. R[sul fetelor dumnealui se preface [n dezmierdarea soarelui de prim`var`. Stelele din amurg sunt f`clii la priveghiul frumoasei zile. Buruienile [nc`rcate de rou` s@nt sorcove de diamant”. Profesor Vasile Ioan Zbarcea Constantin Sandu Aldea prof. Ion M. Gane Despre via\a scriitorului ]i agronomului Constantin Sandu Aldea, fiu al Br`ilei,s-au scris unele lucruri; dar [nc` ar mai trebui s` se culeag` informa\ii de la rude ]i prieteni, pentru a se cunoa]te mai bine sufletul acestei personalit`\i care face cinste literaturii ]i ]tiin\ei rom@ne]ti. Redau,[n prima parte a acestui articol, o biografie a lui Sandu Aldea, pe care o socot cea mai complet` de p@n` acum, fiindc`, pe l@ng` armonizarea datelor grafice disparat tip`rite p@n` acum, am mai ad`ugat informa\iile din matricola respectiv` de la Liceul “N.B`lcescu” din Br`ila, c@teva comunic`ri orale datorate d-lui Apostolache Dinu din Br`ila, un prieten din copil`rie al scriitorului, precum ]i trei fotografii nepublicate p@n` ast`zi. Constantin Sandu (Aldea e un pseudonim literar) s-a n`scut la Tichile]ti, sat pe malul Dun`rii plasa V`deni, jude\ul Br`ila, la 22 Noiembrie 1874.Tat`l s`u se numea Petrea Sandu, c`r`u] sau mai bine zis “t`v`lugar”,iar mama sa , Tudora.O sor` a lui Constantin, anume M`rg`rita, tr`ie]te ]i ast`zi in Br`ila,c`s`torit` cu Iancu Anton ]i are un fiu Gheorghe (nepotul scriitorului).O sor` a Tudorei a avut un fiu Sotir, t@mplar in Br`ila. Aceast` fotografie apar\in@nd d-lui I.Untaru, reprodus` aici, ne arat` casa p`rinteasc` din Tichile]ti: o casa modest` de \ar`,acoperit` cu stuf. Pe prisp`, sub geamul p`trat, o doni\`. In dreapta, lipit` de cas`, o mic` magazie.{n col\ul din dreapta, pe primul plan, un pu\ cu cump`n` ]i cu lan\. {n curte, l@ng` magazie,o g@sc` cu bobocii ei.{n fund, copacii [nfrunzi\i completeaz` acest tablou rustic… Dup` pu\in timp, Constantin este adus [n Br`ila, unde locuie]te mul\i ani [n mahalaua At@rna\i, strada Fortunei nr.21. Urmeaz` clasele primare la ]coala comunal` nr.2 din ora], ob\in@nd certificatul de absolvire nr.27 din 25 August 1889. La 1 Septembrie 1886 se [nscrie la gimnaziul real din Br`ila(ast`zi Liceul B`lcescu), unde e trecut la nr. matricular 172. Urmeaz` [n anul ]colar 1886-87 clasa I ]i r`m@ne repetent! {n anul urm`tor repet` clasa ]i promoveaz`, fiind clasificat al patrulea din 34 elevi ]i premiat. {n anul 1888-89 urmeaz` clasa II ]i promnoveaz` clasificat al treilea din 43 elevi.{n anul 1889-90 urmeaz` clasa III ]i este clasificat [nt@iul din 19 elevi. {n anul 1890-91 urmeaz` clasa IV ]i e clasificat iar`]i [nt@iul din 20 elevi(media 9,06). {n anul 1891-92 urmeaz` clasa V ]i e clasificat al doilea din 14 elevi.La 28 Iunie 1892, i se eliberez` certificatul nr. 13 de absolvire a celor cinci clase secundare. Ciudat cum premiantul de mai t@rziu debuteaz` prin a r`m@ne repetent! Totu]i, este o explica\ie: [n anul [n care urmeaz` clasa I, Constantin a fost dat de p`rin\ii lui, nec`ji\i, la st`p@n ]i anume la b`canul Szabovici. {mp`r\indu-]i timpul [ntre ]coala ]i b`c`nie, fire]te c` b`iatul n’a putut face fa\` cerin\elor profesorilor. S` mai sus\inem c` ziua bun` se cunoa]te de diminea\a? Prin 1893-1894 d` examen particular de clasa VI ]i promoveaz`; apoi se prezin` la examenul de clasa VII, tot ca preg`tit [n particular, dar este respins la cosmografie. {n anul 1894-1895 [l g`sim elev la ]coala de agricultur` de la Her`str`u.{n mai 1895 c`l`tore]te spre Sinaia, Azuga, Predeal, Doftana.{n august 1896 trece prin Turnu-M`gurele. {n toamna aceluia]i an este [n str`in`tate: [n octombrie la Jever, Horumersiel, Oldenurg, iar [n noiembrie la Kracovia, Stanislau, Itzkani. Spre sf@r]itul anului se [ntoarce [n \ar`, fiindc` la 31 decembrie se afl` la Foc]ani. {n mai 1897 trece pe la D@lga ([n B`r`gan) ]i Silistra. {n 1905, c@teva s`pt`m@ni dup` nunta poetului }t. O. Iosif, la care a luat parte, se c`s`tore]te ]i el cu Joi\a din comuna Cioroiu, jude\ul Ialomi\a. Ia ca zestre 10.000 lei ]i circa 100 pogoane de p`m@nt. Pleac` [ndat` dup` nunt` [n Germania. {n prim`vara anului urm`tor 1906, se afl` tot [n Germania, fiindc` “[nchinarea “ din fruntea romanului “Dou` neamuri” e datat` : “Berlin, 9/22 April 1906”. La Berlin, [n 1906, so\ia lui na]te o feti\`, Viorica, pe care o boteaz` la biserica rus` de acolo. Se [ntoarce [n \ar` ca doctor al “{naltei ]coale de agricultur`” din Berlin. {n 1908 e numit, prin interven\ia lui Kalinderu, conferen\iar de agricultur` la ]coala de agricultur` de la Her`str`u ]i apoi director al acelea]i ]coale, [n care calitate r`m@ne din 1908 p@n` [n Martie 1911, apoi din septembrie 1911 p@n` [n 1914 ]i [n sf@r]it din 1919 p@n` la moarte. {n 1909 e numit profesor de agricultur` practic` ]i selec\iunea cerealelor la aceea]i ]coal`. {n acest timp, el se specializeaz` mereu [n ]tiin\a eredit`\ii experimentale (genetica). La sf@r]itul lui Iunie 1910 c`l`tore]te [n Bucovina, iar [n mai ]i iunie 1911 prin Dobrogea de Nord. {n 1913, e numit profesor de ameliorarea plantelor agricole la aceea]i ]coal`, c`reia i se devotase ]i c`reia [i zicea “B`tr@nica”. At@ta suflet a pus pentru acest` ]coal`, [nc@t nici nu se poate scrie istoricul acestei institu\ii, f`r` s` se pomeneasc` la fiecare pagin` despre profesorul ]i directorul ei, C.Sandu Aldea ! {n timpul c@t nu-l g`sim, [n dou` r@nduri, director la Her`str`u, el este : 1) subinspector la R.M.S. din Martie p@n` [n Septembrie 1911 ]i 2) inspector la pesc`riile statului, din 1914 p@n` [n 1919. {n 1913 ia parte ca ofi\er [n campanie. {n ultimul timp, conducea “biblioteca rural`” a editurii “Cultura Na\ional`”, [n care a publicat el [nsu]i un volum “Despre sem`n`turi”, [n 1912. {n 1926, a fost ales membru corespondent al Academiei Rom@ne. Moare Luni 21 Martie 1927, la v@rsta de 52 de ani. Moartea-i prematur` este consecin\a [ndeplinirii datoriei pe c@mpul de lupt`, [n timpul r`zboiului cel mare, [n calitate de locotenent comandant al unei baterii. {n cas`, dup` moarte, s-a g`sit suma de …dou` mii lei ! A fost [nmorm@ntat la 23 Martie la cimitirul Sf. Vineri din Bucure]ti, urmat de familie, colegi, prieteni, elevi ]i autorit`\i. Au \inut cuv@nt`ri emo\ionante : V.Goldi], ministrul cultelor; M.Sadoveanu; D.Busuiocescu, subsecretar de stat la Domenii;Prof.I Bianu, din partea Academiei Rom@ne;N.Iorga;G.Cip`ianu, pre]edintele Societ`\ii Agronomilor (al c`rei pre]edinte fusese decedatul); G Ionescu }i]e]ti, pre]edintele corpului agronomic; prof.Traian S`vulescu; prof.Dr. M. Chiri\escu Arva, din partea academiei de agricultur` din Cluj; C.Ardeleanu, din partea Societ`\ii Scriitorilor Rom@ni;Cristodor I. Ghe\u, din partea Asocia\iei inginerilor agronomi ]i I. Staicu, din partea studen\ilor de la Her`str`u. {n ziua [nmorm@nt`rii, Camera deputa\ilor aduce omagiu disp`rutului, prin cuv@nt`rile lui M. Sadoveanu, I.R`ducanu,V.P.Sassu, O.Goga ]i Paul Iliescu se hot`r`]te s` dea diurna pe o zi pentru familia r`mas` f`r` sprijin. A doua zi dup` [nmorm@ntare, Senatul aduce de asemenea omagiul s`u, prin cuvintele lui Chr.Musceleanu, I. Lupa], I.A.Bassarabescu, I.Nistor ]i G.G. Mironescu, propun@ndu-se s` se dea o recompens` na\ional` familiei disp`rutului. Ca omagiu pentru disp`rut, revista “Via\a Agricol`” [nchin` numarul din 15 Aprilie-1Maiu 1927 memoriei lui C.Sandu Aldea, fost membru [n comitetul de redac\ie, public@nd: • un prim articol de D.G.Chi\oiu; • cuv@nt`rile rostite la [nhumare (afar` de cele ale lui V.Goldi] ]i M. Sadoveanu); • 12 cli]ee reprezent@nd pe scriitor la diferite epoci (cea mai veche e din 1895), pe tat`l, so\ia ]i fiica lui, Viorica; • Cuv@nt`rile din Camer` ]i Senat • articolele din ziare despre disp`rut. Dup` un an, [n 1928, moare ]i fiica scriitorului, Viorica, [n v@rst` de 22 ani. O fotografie a domnului I.Untaru (calendarul din perete, indiscret ne indic` anul : 1923), ne-o [nf`\i]eaz`, al`turi de tat`l s`u, ca o fat` de 17 ani, voinic`, frumu]ic`, cu cosi\e, [mbr`cat` [ntr-un minunat costum na\ional. Peste 200 de ani de [nv`\`m@nt br`ilean (Scurt istoric al }colii generale nr.6 “Constantin Sandu Aldea” [n contextul dezvolt`rii [nv`t`m@ntului ) {n ora]ul ]i jude\ul Br`ila ]coala are tradi\ii vechi. {nc` din vremea st`p@niri otomane, [n ora] se f`cea transmiterea de [nv`\`tur` de carte rom@neasc` pe l@ng` biserici, iar in jude\, documentele atest` existen\a unei ]coli primare in satul Ulmu [nc` din 1796. {nv`\`m@ntul na\ional organizat de stat a luat [ns` fiin\` [n anul 1833, c@nd s-au deschis cursurile primei ]coale din Br`ila eliberat`. Mai tarziu, legea instruiri publice din anul 1864 a continuat pregnant dezvoltarea [nv`t`m@ntului ]i [n jude\ul nostru. La [ncepul secolui al XX lea, [nv`\`m@ntul se dezvolt`. {n 1906 existau [n Br`ila 33 de ]coli dintre care 30 primare, iar in jude\, [n fiecare comun` c@te una. {ntre cele dou` r`zboaie mondiale, [n Br`ila au func\ionat ]i ]coli specializate pentru a preg`ti cadre in diferite donenii de activitate. Dezvoltarea cresc@nd` a societ`\ii noastre a impus o preg`tire superioar` a cuno]tin\elor de cultur` general`, tehnice ]i ]tiin\ifice. Reforma [nv`\`m@ntului primar promovat` de Spiru Haret, restructura [nv`\`m@ntul primar ]i secundar sub deviza “Inv`\`m@nt ]i educa\ie patriotic` ]i civil`”. Cu aceast` reform`, [nv`\`m@ntul []i accentua menirea sa na\ional`, social` ]i cultural`. Statistica din anii 1929-1930 arat` c` existau [n jude\ul Br`ila 124 ]coli primare, din care 7 de b`ie\i, 9 de fete ]i 108 mixte. In aceast` conjunctur` na\ional` ]i local` a luat fiin\` ]i actuala ]coal` general`. Primele registre matricole figureaz` din anul ]colar 1922-1923 sub numele de “}coala primar` de fete nr.11”, numita “Ion I.C.Br`tianu”, directoare Emilia C.Gheorgiu ]i “}coala primara de b`ie\i nr.10” director V.J.Stoicescu. Aceste ]coli au func\ionat in alte localuri inc` din 1908, c@nd se numea “}coala nr.1 primar` mixt`”, pe strada Foc]ani ]i cuprindea copii din carterul Chercea. Erau dou` posturi de [nv`\`tori, pe care erau so\ii Bostan Teodor si Anastasia, [nv`\`tori frunta]i ]i stima\i foarte mult de copiii ]i p`rin\ii din cartier. Dl. Bostan Teodor era ]i directorul ]colii. Dup` primul r`zboi mondial (1916-1918) ]coala s-a mutat pe strada Doroban\i, l@nga magazia g`rii, casa fiind [nchiriat` de la proprietarul Trefilov. Existau patru posturi , director fiind Andrei Ceicu, iar [nv`\`tori Virginia Ionescu si Elena Catan` . {n anul 1923-1924 se separ` ]coala de b`ie\ii de ]coala de fete ]i se formeaz` dou` ]coli: ]coala nr.10 de b`ie\i care r`m@ne pe loc, [n 1927, pe strada Doroban\i si ]coala nr.11 de fete care s-a mutat [n vechea cl`dire a actualei ]coli nr.12 din strada Eremia Grigorescu. Erau patru clase ]i aveau directoare pe Emilia Gheorghiu ]i institutoarele: Maria B`l`b`nescu, Paraschiva Teodorescu ]i Despina Stanciu. {n anul 1925, }coala nr.11 de fete, se mut` [n localul }colii nr.3 de b`ie\i (fosta }coal` nr.11, de pe strada Grivi\ei, actualul sediu al C.C.D. Cadrele didactice r`m@n acelea]i. Circumscrip\ia ]colar` cuprindea copii care locuiau [ntre str`zile Doroban\i - Gar` - strada Apollo ]i Crucii. Direc\ia ]colii o de\inea Despina Stanciu. Acolo a func\ionat p@n` [n 1927, c@nd }coala de fete nr.11 se mut` [n localul actual al ]colii, primind ]i numele de “C.Sandu Aldea”. La [nceput, [n acest local func\ionau dou` direc\ii, cu dou` cancelarii separate. Pe partea dreapt` era }coala nr.11 de fete – director Despina Stanciu ]i pe partea st@ng` era }coala nr.10 de b`ie\i – director Nicolae Butoianu. {n anul ]colar 1938-1939 }coala nr.11 de fete []i schimb` denumirea [n }coala nr.10 de fete, iar [n anul ]colar 1949-1950 se numesc }coala nr.6 de fete ]i }coala nr.6 de b`ie\i. {n 1952 se formeaz` }coala nr.6 mixt`. {n perioada 1956-1958 [n actuala ]coal` s-a mutat Liceul teoretic nr.3, iar }coala general` a func\ionat [n localul }colii generale nr.15, de pe strada Sf.Nicolae. {n 1958 se revine ]i }coala general` se mut` [n localul ei (actuala ]coal`) ]i Liceul teoretic nr.3 [n cl`direa Liceului “Nicolae Iorga”. {n decursul anilor multe s-au schimbat [n cadrul acestui l`ca]. Documentele privind [nfiin\area acestei ]coli nu se g`sesc, arhivele fiind mutate [n timpul celui de-al II-lea r`zboi mondial la }coala din Tichile]ti, unde s-au pierdut. Au fost culese informa\ii demne de toat` [ncrederea de la doi [nv`\`tori pensionari, martori oculari: domnul [nv`\`tor E.Dimofte ]i Despina Stanciu, fost` directoare mai mul\i ani ]i participant` la inaugurarea ]colii la 15 septembrie 1927. La inaugurare a participat Ministrul ]colilor ]i autorit`\ile locale ]i actul deschiderii se consemneaz` [n Cartea de aur a ]colii donat` de Minister, dar care, spre regretul nostru, s-a pierdut [n timpul r`zboiului. Datorit` stabiliz`rii economiei (dup` r`zboi) condi\iile [nv`\`m@ntului devin mai prielnice. }eful Partidului Na\ional Liberal I.C.Br`tianu, la un banchet organizat la Eforie [n 1927, unde au participat 3000 de reprezentan\i ai tuturor ramurilor din [nv`\`m@nt spunea: “Ast`zi opera cultural` trebuie s` fie pus` la cap`tul programului politic. Nu de azi, ci dintotdeauna, dezvoltarea culturii considerat` ca f`c@nd parte din nevoile vitale ale [ntemeierii ]i dezvolt`rii statului…am fost convin]i c` aceast` cultur` este raclamat` de nevoia superioar` a educa\iei, care prin ridicarea moral` s` formeze sufletul poporului ]i s`-l adapteze la o via\` de civiliza\iune dezvoltat`… {n aceast` st`ruin\`, ]coala de toate gradele trebuie s` fie ajutat` ]i completat` printr-o atmosfer` cultural-general`, care s` p`trund` c@t mai ad@nc [n masele populare ]i s` [nconjoare via\a omului muncitor pe toate t`r@murile ]i [n tot cursul ei”. Dup` numele liderului Partidului Na\ional Liberal, la putere atunci, ]coala s-a numit [n 1927 “I.I.C.Br`tianu”. {n localul ]colii a func\ionat ]i C`minul Cultural, care a primit numele de “Sandu Aldea”, dup` omul de ]tiin\` br`ilean care s-a remarcat [n aceast` perioad`. Popula\ia de cartier a generalizat, d@nd acest nume de “Sandu Aldea” ]i ]colii ([n loc de I.I.C.Br`tianu – care prin ac\iunile sale antipopulare din acea vreme, nu era iubit de popula\ie). C`minul Cultural a func\ionat cu acest nume p@n` [n 1945, c@nd i s-a dat numele de “Mihail Sadoveanu”. Acest nume nu s-a p`strat [ns`, ]i locuitorii ora]ului au transmis din genera\ie [n genera\ie numele de }coala “Sandu Aldea”. Cl`direa a fost construit` sub conducerea ing. Arh. Ion Constantinescu, constructorul Casei Agronomului ]i }colii generale nr.3 “Spiru Haret”. Este una dintre cl`dirile frumoase ale ora]ului, cu o arhitectur` deosebit`, cu ziduri foarte groase, din beton ]i c`r`mid`. Cladirea are dou` etaje, cu dou` aripi prev`zute cu dou` holuri mari, ce conduc la dou` sc`ri, care duc la sala de spectacole ]i la s`lile de clas` de la etaj. La parter sunt , pe holul din dreapta dou` s`li de clas` mari, iar pe holul din st@nga, dou` s`li de clas` identice La etaj, pe partea dreapt`, sunt dou` clase mari ]i dou` s`li mici. La etajul al doilea, pe st@nga sunt mai multe [nc`peri unde sunt depozitate materiale didactice pentru toate obiectele, precum ]i podurile cl`dirii care sunt compartimentate [n trei p`r\i ]i sunt foarte mari. Tot la etajul al doilea sc`rile duc la balconul s`lii de spectacole foarte frumos lucrat [n fier forjat. La subsolul cl`dirii, sunt dou` [nc`peri, foste beciuri, unde se depozitau lemnele pentru foc, [n prezent una este transformat` [n sal` de sport, iar cealalt` [n magazie. Al`turat cl`dirii ]colii, s-au construit dou` s`li pentru atelierele ]coal` (croitorie ]i l`c`tu]erie). Curtea ]colii a fost extins` [n timpul c@nd s-au construit blocurile din vecin`tate ]i anume [n anul 1966 pe vremea c@nd era director al ]colii profesorul de limba rus` Anatoile Str@mbeanu care era foarte gospodar ]i [ntreprinz`tor. A insistat pe l@ng` organele locale ]i ]coala a beneficiat de teren suplimentar, care s-a asfaltat ]i unde s-au amenajat diferite terenuri de sport ]i s-a amplasat aparatur` sportiv` necesar` necesar` desf`]ur`rii activit`\ilor sportive. {n decursul anilor au activat la catedra o pleiada de dasc`li ilu]tri, care, fiecare [n parte, ]i to\i laolalt`, au pus um`rul la dezvoltarea, [nzestrarea ]i [nfrumuse\area ]colii, pe l@ng` nobila misiune pe care o [ndeplineau zi de zi, instruirea ]i educarea a sute de copii, viitori oameni de n`dejde, care ]i-au des`v@r]it studiile, ocup@nd ast`zi posturi de r`spundere [n toate domeniile, [n \ar` sau chiar [n str`in`tate. Baza material` a fost permanent [mbun`t`\it`. Astfel, dup` 1965, sub conducerea inimosului director A. Str@mbeanu , s-a introdus [nc`lzire central`, s-au parchetat clasele, s-au pus lambriuri din melamin` [n toate clasele, s-a amenajat sala de sport [n una din fostele magazii de la demisol, s-au construit atelierele-]coal` [n anexa din curtea ]colii, s-au plantat arbori. Urm`torii directori au men\inut si au imbunatatit baza materiala, printr-o bun` gospod`rire. Din cauza vechimii ]i a cutremurelor, acoperi]ul ]colii (din \igl`) s-a deteriorat, permi\@nd p`trunderea apei. {n timpul c@nd era direcoare d-na Ender Ilinca ,s-a reparat acoperi]ul [n mai multe r@nduri, s-a ref`cut [nc`lzirea central`, [nlocuindu-se o parte din calorifere cu altele noi, s-au f`cut lucr`ri de [nlocuire a instala\iei sanitare, care era veche ]i deteriorat`, s-au [nl`turat copacii b`tr@ni, care erau pe mijlocul cur\ii ]i [mpiedicau desf`]urarea activit`\ilor sportive ]i s-a asfaltat terenul, red@nd mai mult spatiu pentru activitatile sportive ]i joac`. De]i directoarea a propus din 1986, la Prim`ria municipiului ]i la Inspectoratul }colar, s` se [nlocuiasc` acoperi]ul de \igl` cu unul de tabl`, nu s-a realizat acest lucru nici p@n` [n prezent (motiv@ndu-se lipsa banilor). Exteriorul ]colii s-a ref`cut par\ial [n 1986, iar de atunci, de]i s-a solicitat, nu s-a realizat, tot din lipsa fondurilor. Au fost planta\i pomi (tei, plopi) ]i trandafiri [n 1987, care [nfrumuse\eaz` ]coala. De]i nu au fost bani prea mul\i, s-au procurat diferite materiale didactice (h`r\i, plan]e, atlase, aparate audio-vizuale, truse de biologie, fizic`, chimie, matematic` etc.). S-au realizat mese speciale (cu flise ]i chiuvete) pentru laboratorul de fizic`-chimie, dar din lipsa banilor nu s-a putut realiza ]i alimentarea cu ap` curent` ]i gaze. O mare parte din banii folosi\i pentru [ntre\inerea ]colii au fost ob\inu\i prin contribu\ia p`rin\ilor elevilor la fondul ]colii. Prin interesul depus de profesorii de matematic` Rudi Pasici ]i Gheorghe Ursan, cu sprijinul conducerii ]colii ]i al p`rin\ilor, s-au procurat [n 1992 c@teva calculatoare, pe care au fost ini\ia\i elevii [n domeniul informaticii de c`tre dl. Prof. Rudi Pasici. {ncep@nd din aprilie 1998, ]coala l-a avut ]i [l are ca director pe profesorul Pasici Rudi, care, concep@ndu-]i un plan managerial de perspectiv`, a reu]it s` conduc` at@t colectivul didactiv, c@t ]i pe cel auxilar [ntr-o activitate profitabil` pentru elevi, ob\in@ndu-se rezultate remarcabile [n plan material, educa\ional ]i cultural, urm`rind-se permanent implementarea Reformei {nv`\`m@ntului rom@nesc [n toate domeniile activit`\ii din aceast` unitate ]colar`. S-a f`cut un pas decisiv [n democratizarea rela\iilor interumane, care a antrenat colectivul de conducere al ]colii, prin Consiliul de administra\ie pe de o parte ]i reprezentan\ii p`rin\ilor pe de alt` parte. Printr-o fructuoas` colaborare cu ace]tia, precum ]i prin rela\iile de parteneriat cu Prim`ria, cu firme de construc\ii ]i cu alte profiluri (,,Elind S.A.”, ,,Comlemn S.R.L.” ]i ,,PAL S.A.”) s-au realizat lucr`ri importante privind: repararea [n [ntregime a acoperi]ului ]colii, repararea instala\iilor electrice, termice ]i sanitare, dar ]i a t@mpl`riei (u]i, parchet). Av@ndu-se [n vedere optimizarea cadrului instruc\ional-educa\ional, s-au dotat complet 3 clase cu mobilier nou, modern, iar [n alte 8 clase s-au recondi\ionat b`ncile ]i restul t@mpl`riei. Analiz@ndu-se dinamica popula\iei ]colare [n cre]tere [n perioada 1998-2000, s-au redimensionat spa\iile ]colare, ob\in@ndu-se [nc` dou` s`li de clas`, s-a mutat laboratorul de fizic` ]i chimie [ntr-una din anexele cl`dirii, s-au [nfiin\at 2 laboratoare de informatic`, dotate cu mobilier corespunz`tor, cu 32 de calculatoare ]i re\ea ]i s-a creat cabinet medical [n ]coal`, cu cadre sanitare specializate. Reamenaj`rile au vizat: repararea ]i parchetarea s`lii de educa\ie fizic`, securizarea ]colii la parter, secretariat ]i laboratoarele de informatic`, precum ]i constituirea unui spa\iu adecvat pentru fum`tori. {n ultimii ani, biblioteca ]colii a fost [mbun`t`\it` cu peste 2000 de c`r\i, reviste ]i colec\ii, fapt ce are un impact deosebit asupra elevilor ]colii. {n ace]ti ani a ap`rut revista scolara ,,Simboluri” (c@te 2 numere pe an), a fost completat anuarul ]colii ]i, s-a completat monografia institu\iei. Prin eforturile directorului Rudi Pasici s-au ob\inut dou` burse ,,Rotary” de la Firma ,,Elind S.A.” pentru elevii ]colii, [n valoarea de 20 de dolari pe lun` ]i s-au acordat – dup` posibilit`\i – facilit`\i materiale elevilor cu situa\ie material` dificil`. Ca fost elev al ]colii, actualul director are [n vedere un plan de reabilitare a cl`dirii, pentru ca s`rb`torirea a 80 de ani de la inaugurarea acestui l`ca] de educa\ie ]i cultur` s` se desf`]oare [ntr-un spa\iu modernizat integral, a]a cum [l contureaz` epoca [n care tr`im. Prof. RUDI PASICI Biserica ]i }coala Institu\ii culturale puse [n slujba cultului, cu puternic caracter social, Biserica ]i ]coala [n context modern sunt aparent distincte. Plec@nd [ns` de la scopul educa\ional pe care-l urm`resc ]i duc@ndu-ne cu g@ndul la origine, descoperim inseparabilitatea lor ]i chiar tr`s`tura de interdependent`. Biserica,institu\ie divino - uman`, ce a avut [ntotdeauna ]i are ca scop slujirea Marelui Creator ]i a oamenilor precum ]i educarea [n spiritul moralei cre]tine a membrilor ei aduna\i ca [ntr-un trup al lui Hristos, de\ine ca [ntr-un tezaur o bogata [nc`rc`tur` informa\ional cultural`. Merg@nd pe firul istoriei, privim Biserica [ntocmai ca pe o mam` ce na]te din s@nul ei un vl`star ce va lua de la ea genele de formare cultural` a omului ]i aptitutidinea de a-i da acestuia informa\ii bogate despre tot ceea ce-l [nconjoar` f`r` a se produce o separa\ie ireversibil`. Pruncul la care ne referim, n`scut ]i crescut de Biseric` cu seva cultural` nepre\uit` pe care a conservat-o ]i predat-o este ]coala. Nu putem vorbi despre ]coal` [nl`tur@nd Biserica cu caracterul ei matern. Un copil f`r` p`rin\i este practic f`r` identitate. }coala nu a ap`rut pur ]i simplu ci datorit` str`daniei Bisericii de a p`stra vie flac`ra iubirii de limb` ]i de cultur` ale neamului rom@nesc. Pe r`bojul vremurilor trecute se [nscriu perioade ]i oameni care [n mod diabolic au vrut s-o despart` pe mam` de copilul ei. Chiar ]i atunci [ns` se sim\ea discret tot ceea ce f`cuse Biserica pentru ]coala rom@neasc`. {n cea mai vehement` propov`duire a teismului nu a putut fi [nl`turat din manuale marele clasic rom@n Ion Creang` pentru c` [nv`\ase s` scrie ]i s` citeasc` [n biseric` sub supravegherea direct` a preotului satului Humule]ti ]i nici pe Eminescu pentru c` scrisese : “Privirea-\i adorat` asupr`-ne coboar` O, Maic` Preacurat` ]i pururea Fecioar`, Fecioar` Marie” Amintirile lui Creang` despre prima sa ]coal` frizeaz` hilarul atunci c@nd ne poveste]te despre cum prindea mu]tele [n c`r\i. Dar cartea [n care prindea mu]tele ]i dup` care [nv`\a s` citeasc` era Ceaslovul de la stran` ]i nu manualul de materialism ]tiin\ific. A]adar primele ]coli rom@ne]ti au ap`rut pe l@ng` biserici. Preo\ii ca de\in`tori ai comorii limbii rom@ne, [i introduceau pe copiii mai iste\i din parohiile lor [n tainele cititului ]i ale scrisului. Rom@nul a [nv`\at prima dat` s` scrie rom@ne]te [n biseric`, dup` ce a fost [nlocuit` [n cult slavona cu limba rom@n`. Rom@nul a deprins me]te]ugul “artei’’ de a scrie versuri av@ndu-l ca model pe mitropolitul Dosoftei ce a scris Psaltirea [n versuri. }coala ardelean`, prin ini\iatorii ei, a p`strat [ntotdeauna leg`tura cu Biserica iar reprezentantul de marc` al iluminismilui rom@nesc a fost episcopul Inochen\ie Micu. Macarie, Eftimie, Azarie ]i diaconul Coresi. Sunt numai c@teva nume de clerici de care ast`zi ne amintim c@nd vorbim despre cultura rom@neasc`. Dup` ce ]coala a devenit o puternic` institu\ie de cultur`, dasc`lii din ]colile rom@ne]ti din perioadele antebelic` ]i interbelic` au p`strat leg`tura cu Biserica, iar preotul a fost prmanent prezent [n ]coal` prin sus\inerea orei de religie. Ast`zi nu mai putem \ine separat aceste dou` focare de cultur` rom@neasc` ]i de educare a omului care sunt Biserica ]i ]coala. Leg`tura dintre ele este vizibil` ]i pregnant`. Dasc`lii ]colii trebuie s` se identifice cu oamenii insufla\i de Dumnezeu ]i [nzestra\i cu talentul de a descoperi tinerilor, tainele naturii, perceptele etice ]i de a le insufla dragostea de limb` ]i de istoria nemuritoare a rom@nilor. Cultura ]i tradi\iile poporului nostru constituie liantul ce a \inut ]i \ine [ntotdeauna unite ]coala ]i Biserica. }coala este st`zi prezent` [n Biseric` particip@nd la via\a cultur`l` ]i spiritual` a ei iar [n ]coal` Hristos este mai prezent ca niciodat` realiz@ndu-se [n felul acesta interdependen\a despre care vorbeam la [nceput. Concluzion@nd, spunem c` Biserica ]i ]coala ca fiic` a ei au fost [ntotdeauna [mpreun`, [n pofida nefericitelor inten\ii de a le desp`r\i, ap`rut` [n decursul anilor ]i vor r`m@nr ]i vor lucra [npreun` veghind la formarea spiritual` s`n`toas` ]i autentic` a genera\iei comtemporane ]i a celor ce vor veni. Preot Valentin Enache Portrete de fo]ti elevi ai ]colii Rudi Pasici, profesor de matematic` la }coala general` nr.6, n`scut la 23 ianuarie 1951, [n Br`ila, a urmat cursurile primare la }coala general` nr.6 (”Constantin Sandu Aldea”), Liceul “N. B`lcescu” ]i Institutul de Matematic` Gala\i, pe care [l absolv` [n 1973. A func\ionat ca profesor la }coala general` Plopu-Ianca, apoi prin concurs, la }coala general` nr.22 Br`ila ]i din 1990 la }coala general` nr.6. A ob\inut toate gradele didactice. A avut pe parcurs rezultate bune ]i foarte bune la obiectul matematic`. A avut anual elevi la olimpiada de matematic`, etapa jude\ean`. A elaborat unele lucr`ri ]tiin\ifice [n domeniul matematicii aplicate. A colaborat la reviste de matematic` ap`rute [n Br`ila [n 1990, precum ]i la Gazeta Matematic`, unde a avut elevi rezolvatori. A urmat cursuri de perfec\ionare [n domeniul Informaticii, [n 1991 ]i a [nfiin\at [n ]coal` Laboratorul de informatic`, unde a lucrat cu elevii care doreau acest lucru. {n 1995 la aniversarea a 100 de ani de la apari\ia “Gazeta matematic`” a fost r`spl`tit cu “Diploma jubiliar`” ]i “Medalia jubiliar`”. {ncep@nd cu 1 aprilie 1998, prin concurs a devenit director la }coala general` nr.6. Lucia Miron, profesor de istorie la }coala general` nr.6. Fost` elev` a }colii generale nr.6 (“Constantin Sandu Aldea”) [n perioada 1965-1969.Este profesor de istorie la ]coala noastr` din anul 1990, unde s-a remarcat ca un foarte bun pedagog, bine preg`tit profesional, exigent, realiz@nd lec\ii forte bune, atractive, trezind interesul copiilor pentru obiectul istorie. Cercul de istorie “D. Cantemir” a organizat diferite activit`\i care au f`cut cunoscute copiilor evenimentele prezentate. Vasile - Ioan Zbarcea – profesor de limba rom@na la Liceului “Constantin Br@ncoveanu” Br`ila a absolvit }coala general` nr.6 [n 1960 , apoi cursurile Liceului “Nicolae B`lcescu” ]i Facultatea de Filologie a Universit`\ii “Babe]-Bolyai” Cluj [n 1969. Redau mai jos g@ndurile domnului profesor despre anii de ]coal`: “M` mi]c spre somnul vie\ii ]i anii, c@nd pe b`ncile }colii “Constantin Sandu Aldea” urzeam [mplinirea sorocului sunt c`dere [n amintiri nev`t`mate de p@cla vremii. Cu migal` [mi recompun via\a din clipe asfin\ite. Glasul lor a\@\`tor r`zbate nest@njenit memoria ]i m` izgone]te binefacator [n r`zorul timpului r`sf`\at de [ndr`zneala visului. Privesc cu un jind peste um`r ]i cu recuno]tin\` trainic` [i [nconjur pe cei care, r`bd`tori , mi-au sfin\it via\a ]i lumina c`r\ii. Mi se n`zare c` stihia lor m` dezmiard` continuu” (Br`ila Prier 1998) Mary Baltag – Zbarcea, avocat, Baroul Br`ila .Absolvent` a }colii generale nr.6 1963, a Liceului “N. B`lcescu” [n 1967 ]i a Facult`\ii de Drept a Universita\ii Babe] Bolyai Cluj [n 1972. Dupa o scurt`, dar grea suferin\`, a decedat [n 1994. Oana Dud`u, a urmat clasele I-VIII la }coala General` nr. 6 [n perioada 1986 - 1994, a absolvit Liceul teoretic ,,Nicolae B`lcescu”, actualmente Colegiul Na\ional ,,Nicolae B`lcescu” din Br`ila, [n perioada 1994 - 1998. {n perioada 1998-2002 a frecventat cursurile Facult`\ii de }tiin\e Economice ]i Administrative din cadrul Universit`\ii ,,Dun`rea de Jos” – Gala\i, la specializarea Administra\ie Public`, cu examenul de licen\` sus\inut [n sesiunea iunie 2002, promovat cu media 10. Profesie – func\ionar public. }tefan Ichim, administrator la S.C.”Ichim consult”S.R.L.Br`ila ( consultan\` [n afaceri ]i management) ]i pre]edinte al grupului de firme “ELIND”, membru fondator, ac\ionar principal (45% din ac\iuni). A absolvit }coala general` nr.6 [n anul 1968 ]i Facultatea de Electrotehnic` ]i Telecomunica\ii, Bucure]ti [n anul 1977, dup` care a fost repartizat la {ntreprinderea Laminorul Br`ila. {n perioada 1986 – 1989 a realizat ]i [nregistrat 148 de inven\ii, ajung@nd la un total de 26 brevete de inven\ii. Luiza Ramona Olteanu, a urmat clasele I-VIII la }coala General` nr. 6 [n perioada 1986-1994, a absolvit Liceul de Art` “H.Darclee” [n anul1998 ]i Facultatea de Administra\ie Public`, Universitatea Bucure]ti [n anul 2002. Laura Popovici, a urmat clasele I-VIII la }coala General` nr. 6 [n perioada 1986-1994, a absolvit Liceul “N.Iorga” [n anul 1998 ]i Facultatea de Litere ]i Teologie, Universitatea din Gala\i [n anul 2002. Dup` absolvire a fost [ncadrat` ca profesor suplinitor de Lb.Englez` [n cadrul Palatului copiilor ]i elevilor din Br`ila. Amintiri … Elena Emilia Lica, profesor de istorie la Liceul “ Gh. Munteanu Murgoci” Am p`]it pe poarta }colii “ Constantin Sandu Aldea”, pe atunci }coala nr.6 din Br`ila , [n prim`vara anului 1965. Era trimestrul al III lea, al anului ]colar. Eram [n clasa a V-a ]i [ncercam un sentiment de nelini]te [n fa\a “necunoscutului”, de la emo\ie la g@ndul c`, acolo , [nv`\ase cu ani [n urm` ]i tat`l meu. }coala mi se p`rea imens`. {nva\am [ntr-o sal` de la etaj ]i u]ile [nchise ale s`lii de spectacole m` atr`geau, [mi trezeau curiozitatea. Colegii m-au adoptat ceva mai t@rziu, dup` ce au reu]it s` m` cunoasc`. Cu greu a] putea s`-mi imaginez [ns` ]coala cu profesorii pe care i-am avut ! {ntorc@ndu-m` [n timp, la cap`tul celor 33 de ani care au trecut, m` [nt@mpin` imaginea dirigintei, doamna profesor Adriana Popovici. Era foarte t@n`r`, entuziast`, pasionat` de profesie ]i ambi\ioas`. M`rturisesc c` [n 21 de ani de activitate didactic` nu mi-am putut pregati o dat` lec\ia de dirigen\ie f`r` s`-mi amintesc de fosta mea diriginta. Uneori, c@nd a trebuit s` iau o decizie mai important` referitoatre la elevii mei, m-am [mtrebat cum ar fi procedat dumneaei. Al`turi de doamna profesoar` Popovici am reg`sit pasiunea pentru istorie pe care mi-au insuflat-o mama ]i [nv`\`torul meu Marin Giurea. N-am tr`dat niciodat` aceast` pasiune ]i, acum, c@nd profesoara mea e [n pragul pensionarii, doresc s`-i aduc un omagiu, nu ca un om oarecare, ci ca o pesoan` ce ]tie ce [nseamn` s` fii profesor de istorie. Tot [n acei ani am descoperit la orele de geografie interesul pentru c`l`torii ]i explor`ri, pentru spa\ii ]i civiliza\ii noi, interes care m` va urm`ri probabil toat` via\a. La Cercul de geografie am [nv`\at s` [ntocmesc h`r\i, s` m`resc ]i s` mic]orez o imagine la o anumit` scar` a propor\iilor, s` calculez coordonatele unui punct dat. A fost un exerci\iu care mi-a servit, ulterior, [n topografia militar`, [n activitatea arheologic` ]i didactic`. Cu recuno]tin\` [mi [ndrept g@ndul pios c`tre cea care a fost profesoara mea de geografie. Amintirile [mi evoc`, apoi, imaginea olimpian` a doamnei profesoare Maria Porupca, cea plin` de energie, a doamnei Eleonora T`n`sescu, cea sensibil` ]i poetic`, a doamnei Chirilov ]i cea a profesorului de fizic` Emanoil Lobod`. Dincolo de toate, o reg`sesc pe doamna profesoar` Anicu\a Popescu, calm`, cu z@mbetul [ncurajator, cu ochii verzi care reflectau toat` frumuse\ea sufletului ]i a lumii! Cu doamna profesoar` am descoperit c` sufletul se [mbog`\e]te [n apropierea sufletelor care d`ruiesc ]i c` a fi profesor [nseamn` a [mp`rt`]i secretul unei mari iubiri. {i mul\umesc pentru c` m-a [nv`\at s` iubesc frumosul ]i mi-a insuflat curajul s`-i iubesc pe oameni, f`r` de care n-a] fi reu]it [n profesia mea. }coala “Constantin Sandu Aldea” [n urm` cu 30 de ani era o institu\ie de munc` serioas`, era o stare de spirit special` creat` de to\i profesorii care lucrau acolo cu d`ruire, av@nd con]tiin\a c` “focul se aprinde din foc, iar spiritul din spirit.” Portrete de fo]ti dasc`li ai ]colii Anatol Str@mbeanu, n`scut [n 8 mai 1928 la Todire]ti, Republica Moldova, decedat [n 1993, a fost director [n perioada 1965-1981. Absolvent al Facult`\ii de Limbi slave, sec\ia limba ]i literatura rus`, Bucure]ti 1953. A func\ionat la Liceul “N. B`lcescu” [n perioada 1953-1965 ca profesor de limba rus`, la }coala general` nr.6 [ntre anii 1965-1981 ca profesor de limba rus` ]i director, la }coala general` nr.22, [ntre 1981-1983 ca profesor la Casa de copii nr.1, [ntre 1983-1986 ca educator. Cei care l-au cunoscut [l apreciaz` ca pe unul dintre cei mai gospodari directori ai ]colii. {n timpul c@t a fost director s-au realizat mai multe lucr`ri importante ]i anume: s-a introdus [nc`lzire central`, s-au parchetat toate s`lile de clas`, s-au pus lambriuri, s-au construit atelierele pentru desf`]urarea orelor de instruire practic` , s-a extins ]i asfaltat curtea ]colii. A fost un pedagog ]i educator de excep\ie. {n 1970 i se acord` titlul ]i medalia de “Profesor eviden\iat”. Prezen\a lui se simte si azi [n fiecare col\ al ]colii. Prof. Ilinca Ender G@nduri despre un fost coleg, director prof.Anatolie Str@mbeanu {nceput de septembrie… Vacan\a s-a sf@r]it iar odat` cu bucuria revederii colegilor [ncep, pentru noi, slujitorii ]colii, grijile unui nou [nceput de an ]colar. Pentru mine [ns`, emo\iile erau sporite pentru c` aveam s` [ncep activitatea [ntr-o nou` ]coal`, cu noi colegi ]i cu al\i elevi. Hot`r@sem s` m` transfer aici, chiar dac` mul\i colegi m` speriaser` c` aceast` ]coal` este condus` de un “zbir”. Primul om [nt@lnit [nc` de la intrarea [n ]coal` a fost “zbirul”, care [n loc de “bun venit” mi-a repro]at c` n-am trecut mai [nainte de 1 septembrie pe la ]coal` spre a vedea cu ce-a] fi putut ajuta [n vederea [nceperii noului an. Cred c` a fost primul ]i ultimul repro] pentru c` de atunci ]i p@n` c@nd m-am pensionat (cam prea devreme…) am colaborat irepro]abil. Spiritul s`u de intransigen\`, punctualitatea sa ]i cea pretins` altora, dorin\a de a schimba mereu c@te ceva [n ]coal` ]i buna cunoa]tere a fiec`rui col\i]or; tenacitatea cu care []i urm`rea fiecare plan ]i tactul de a m` implica la [nf`ptuirea anumitor sarcini, cuplau bine cu spiritul meu de executant docil. S-a creat un fel de simbioz` pentru c` [n cadrul de disciplin` impecabil`, creat de director, o d`sc`li\` [n primii ani de activitate, putea s` se impun` de la sine [n fa\a elevilor. {nc` mai d`inuie [n fiecare clas` ]i [n fiecare col\i]or privirea sa cercet`toare ]i timbrul vocii, mereu nemul\umit. Dar noi [i mul\umim [n vecii vecilor cu g@ndul nostru bun. Prof. Nicolina Mitu Pina Barbu, [nv`\`toare [n perioada 1966-1992. Locuiam [n circumscrip\ia ]colar` a }colii generale nr.6 (a]a se numea atunci), admiram ]coala, at@t pentru m`re\ia construc\iei c@t ]i pentru renumele bun pe care-l avea colectivul ei, ]i-mi doream mult de tot s` profesez la aceast` ]coal` din ora]ul Br`ila. Dorin\a mi-a fost [ndeplinit` [n 1966 c@nd Inspectoratul }colar m-a transferat pe un post vacant din aceast` ]coal`. Eram tare m@ndr` c` m` num`r printre cei care slujeau aici ca: Maria Porupca, Maria Munteanu, Anatol Str@mbeanu,Anicu\a Popescu, Angela Cristea, Tinca Ene, Valerica Broasc` ].a. Mai eram m@ndr` ]i pentru faptul c` la venirea mea aici, am gasit-o ca f`c@nd parte din colectiv ]i pe doamna mea [nv`\`toare Burtea Alexandrina, pentru care am avut ]i am o profund` admira\ie, un deosebit respect ]i o permanent` dragoste. Dumneaei [i datorez profesia de care am fost [ndr`gostit` ]i pe care am practicat-o cu mult` pl`cere ]i care [n momentele grele ale vie\ii, mi-a dat echilibrul necesar. Am slujit ]coala f`r` [ntrerupere din anul 1966 p@n` [n anul 1992 func\ion@nd pe post de [nv`\`toare, director adjunct, profeor suplinitor ]i m` m@ndresc cu unii elevi, oameni realiza\i, valoro]i societ`\ii ca: C`t`lina Obreja – profesor, Doini\a Miron – inginer`, Dan Gheorghiu – inginer, Lauren\iu Ene – medic, Adelina Mateia]u – profesor, Marius Mateia]u – inginer, Carmen Tudor – profesor, Fran\a, Florin Tudor – inginer, Simona Dumitrache – student` stomatologie, Simona Goldenberg – student` ]i mul\i al\ii. La ie]irea la pensie am p`r`sit ]coala cu mare str@ngere de inim`, i-am [nchinat c@teva versuri din care citez: “Adio ]coal`, draga mea Pe poarta ta mai rar eu voi intra, Dar` amintiri [mi vei r`scoli, De c@te ori eu te-oi z`ri”. Adriana Popovici, profesor de istorie, a func\ionat la }coala general` nr.6 timp de 27 de ani, din 1963 – prin reparti\ie ministerial`, p@n` [n 1990. N`scut` la 28 noiembrie 1940 [n comuna Stiubeni, jd. Boto]ani. A absolvit liceul la Boto]ani ]i Universitatea “Al. I. Cuza” Ia]i., Facultatea de istorie – filozofie, sec\ia istorie. Are gradul didactic I . Un pedagog de excep\ie, foarte exigent` ]i minu\ioas`, care a ]tiut s` se fac` [n\eleas` de elevi ]i s` [ndr`geasc` obiectul istorie.Foarte mul\i elevi ai d@nsei sunt ast`zi profesori de istorie ]i anume:Lica (Ti\a) Emilia, la Liceul “Gh. M. Murgoci”, Cristina Nenov la Lieul de Chimie, Lucia Miron la }coala “C. S. Aldea”, }tefania Pui]or la Arhivele Statului, Octavian Bounegru, arheolog la Muzeul din Histria ]i [n prezent, profesor universitar la Ia]i. {n perioada c@t a func\ionat la aceast` ]coal` a realizat dou` cabinete de istorie ]i ]tiin\e sociale, o colec\ie – Micromuzeu ]colar cu obiecte colec\ionate prin elevi (obiecte etnografice, numismatice, arheologice, acte, decora\ii etc.). Cu acestea au existat virtrine permanente. A condus cercul de istorie “D. Cantemir” timp de peste 20 de ani,unde a organizat activit`\i lunare, dezvolt@nd la elevi dragoste ]i interes pentru istorie. Gazeta de istorie a ilustrat permanent activitatea cercului, precum ]i evenimentele istorice existente. A organizat numeroase serb`ri, excursii, tabere cu tematici istorice (Ia]i – Ruginoasa - Mirce]ti, Bucure]ti – Muzeul tezaurului rom@n ]i de istorie, Histria – Adamclisi, M`n`stirile din nordul Moldovei etc.). A avut mul\i elevi participan\i la olimpiadele ]colare, care au ob\inut rezultate bune ]i foarte bune. Au fost selec\iona\i pentru etapa na\ional` trei elevi, unde s-au prezentat foarte bine. Ca o recompens` a muncii depuse a primit titlul ]i diploma de “profesor eviden\iat”, [n anul 1980. Ca dirigint` a condus ]ase promo\ii de elevi, pe care a ]tiut s`-i coordoneze, s`-i [ndrume, s`-i formeze ca viitori “OAMENI”. {mpreun` cu ei a organizat numeroase serb`ri, montaje istorico-literare, datinile str`mo]e]ti, a organizat dansuri populare, piese de teatru, anivers`ri de absolvire a opt clase, precum ]i trei [nt@lniri de revedere dup` zece ani cu fostele promo\ii, cre@nd o tradi\ie [n acest sens [n ]coala noatr`. A contribuit ]i la [nchegarea acestei monografii prin culegerea unor date privind istoricul ]colii pe care le-a preg`tit cu prilejul anivers`rii a 50 de ani de func\ionare a ]colii ([n 1977) ]i 60 de ani [n 1987. S-a transferat de la ]coala “C.S.Aldea” la ]coala nr.23 “M. Eminescu” [n 1990, dar via\a sa a fost ]coala noastr` ]i ne m@ndrim cu un astfel de pedagog. Amintiri despre fo]ti profesori ai ]colii La venirea mea [n Br`ila ]i la ]coala nr.6, t@n`r` ]i neexperimentat` profesoar`, m-au primit c`lduros, m-au [ndrumat, [ncurajat ]i mi-au fost exemplu prin experien\a dumnealor urm`torii colegi : Domnul director Ioan Babenco, profesor de istorie, cald, bl@nd, con]tiincios, discret [n conducerea ]colii, [n controlul activit`\ii profesionale. Parc` nu f`cea nimic ]i totu]i le f`cea pe toate, de la [ntocmirea orarului ]i p@n` la men\inerea ordinii, cur`\eniei ]colii, disciplinei elevilor ]i at@tea responsabilit`\i ale unui director. De la d@nsul am sim\it [ncurajarea de care aveam at@ta nevoie, ideea c` a] fi o bun` profesoar` c@nd m-a asistat la lec\ia, pe care nu ]tiu cum am \inut-o de emo\ionat` ce eram, nu mi-a adus nici o critic`, de]i cred c` ar fi avut ce critica, ci dimpotriv` m-a l`udat, c` ]tiu at@tea lucruri pe care le-am transmis elevilor; sau [n d`rile de seam` prezentate [n consiliile profesorale nu uita s` m` eviden\ieze. Ce mult au contat acestea pentru mine ! Ce om bl@nd ]i modest! ]i totu]i la pensionarea d@nsului c@nd a prezentat activitatea de o via\`, am realizat ce vast` ]i divers` activitate a avut, ce om “mare” a fost! Peste mul\i ani, abia merg@nd, a avut dorin\a s` mai vad` ]coala pe care a condus-o at@\ia ani. Fiind singura profesoar` care a mai r`mas de pe vremea aceea, l-am condus prin toat` ]coala, cu dragoste l-am prezentat noilor colegi, am c`utat ]i am dorit s` se simt` bine. Doamna Maria Porupca, profesoar` de chimie, director adjunct, dimpotriv`, era foarte energic`, vioaie, cu ni]te ochi, in care parc` ardeau fl`c`ri [n permanen\`, plini de inteligen\` ]i vitalitate. Se completau foarte bine, [n conducerea ]colii, cu domnul Babenco. }i de la d@nsa am sim\it [ncurajare, exager@nd poate cu unele laude la adresa tactului pedagogic [nn`scut sau poate mo]tenit de la p`rin\ii mei – [nv`\`tori. P`cat c` nu a tr`it mai mult ! Dup` pensionare a suferit o como\ie cerebral`. Dup` primul atac de paralizie, c@nd nu a vrut s` primesc` pe nimeni s` o vad` astfel de cum ]tiam c` era, ]i-a revenit. {ntr-o vizit` acas`, m-a impresionat c` i-au disp`rut lumini\ele din ochi. Dup` pu\in timp, dup` al doilea atac, a murit. Am condus-o pe ultimul drum, [mpreun` cu colegii care au cunoscut-o ]i au pre\uit-o. Doamna Olga Popescu, profesoar` de geografie, at@t de volubil` ]i pl`cut`, bun` coleg`, vesel`, optimist`, [ntre\inea totdeauna [n pauze, [n cancelarie, o bun` dispozi\ie. Foarte apreciat` de elevi ca profesoar` de geografie, avea ]i mare taelnt la pictur` - nu voi uita tablourile mai ales peisajele; felicit`rile facute de dumneaei ]i scrisul foarte frumos. M-a sf`tuit, m-a [ncurajat ]i [n chestiunile profesionale ]i [n cele personale, familiale. Am purtat permanent coresponden\` cu d@nsa la Ploie]ti, unde locuie]te [mpreun` cu fiica ]i nepo\ii c`rora li s-a dedicat material ]i spiritual, mereu t@n`r` suflete]te, a]a o am [n memorie. Doamna Eleonora T`n`sescu, profesoar` de matematic`, extraordinar de harnic` ]i inventiv`, mi-a fost un model [n devenirea profesional`. Exigent` cu elevii dar ]i muncitoare a preg`tit la un nivel [nalt genera\ii dup` genera\ii de elevi at@t la ]coal` c@t ]i acas` [n particular, cre@ndu-]i un renume [n ]coal` ]i ora] de bun` profesoar`, cu rezultate bune la examenele de admitere [n licee. {n conducerea ]colii, a fost atent` la bunul mers al activit`\ii, a criticat ]i comb`tut sincer ]i exigent unele nereguli, contribuind la men\inerea ordinii, cur`\eniei ]i [n r@ndul elevilor dar ]i al cadrelor didactice sau personalului de serviciu. Nu voi uita festivitatea de pensionarea care i s-a organizat de catre inimosul director Anatol Str`mbeanu – festivitatea din sala de festivit`\i, cu tabloul [nconjurat cu lauri, fo]ti ]i actuali colegi care i-au adus elogii pentru bogata ]i frumoasa activitate – co]ul cu 34 de garoafe (simboliz`nd anii de activitate) [nm@nat de mine ca o ]tafet` [ntre genera\ii, cu mult` emo\ie ]i dragoste. A fost ca o mam` pentru mine, apropiat`, m-a [ncurajat ]i [ndrumat [n via\a profesional` ]i cea personal`. }i tot dintre cei cu mai mult` experien\` [mi amintesc de doamna profesoar` de lb. rus` Eugenia Malenda, delicat`, apropiat` care nu sc`pa nici o ocazie de a m` l`uda ]i [n`l\a [n fa\a copiilor; domnul profesor Matei H@ncu, de limba rom@n` - care [mi oferea modele de planificare ]i planuri de lec\ii, pu\ini ani fiind colegi , ie]ind repede la pensie ]i plec@nd dintre noi la odihna ve]nic`; doamna Olimpia Constantin, maistr` atelier fete, talentat` ]i cult`, a predat ]i limba francez` din lips` de profesor specialist, cu imagina\ie ]i talent [n organizarea de serb`ri ]colare, cu care am colaborat. {mi amintesc “Dansul fulgilor de nea”, “Feti\a cu chibrituri” c`rora le-a realizat costume. St`nu\a Vasile, maistr` atelier, dar ]i talentat` la desen, pred@nd aceast` disciplin`. Foarte exigent` ]i bun` conduc`toare ca dirigint` a multor genera\ii de elevi. Iosif Diba – maistru b`ie\i, talentat sculptor [n lemn, transmi\@nd elevilor pe care i-a [ndrumat aceast` pasiune, disp`rut ]i el dintre noi; Ilie Cr`c`nescu, profesor de ed. fizic` care s-a transferat de la ]coala noastr` [n activitatea sportive la nivel de ora]. Apreciat pentru exigen\a sa, pentru disciplin` ]i ordine [n r@ndul elevilor, e p`cat c` a disp`rut` la o v@rst` timpurie [nainte de pensionare, secerat de o boal` necru\`toare. Doamna profesoar` de muzic` Elena Dumitru, talentat` c@nt`rea\`, a activat ]i [n forma\iile de muzic` a [nv`\`m@ntului din ora]ul Br`ila, a [ndrumat genera\ii de elevi. Frumoas` ]i vioaie, prietenoas` ]i bun` coleg`, s-a transferat la alt` ]coal`. Doamna profesoar` de geografie Georgeta Ni\` bun` ]i meticuloas`, apreciat` mult de elevi, admirat` ]i de colegi pentru talentul domniei sale de poet` ]i scriitoare. A organizat serb`ri ]colare de neuitat cu piese de teatru compuse de d@nsa, reviste ]colare aproape [n totalitate scrise de d@nsa, gazeta de perete. A condus activitatea pioniereasc` ca director adjunct cu probleme educative, mul\i ani , av@nd ini\iative multe ]i frumoase . A [n`l\at ]coala noastr`, prin bogata sa activitate. P`cat c` s-a pensionat destul de repede av@nd probleme de s`n`tate. Doamna profesoar` Ani]oara Popa, de limba rom@n`, foarte bun` profesoar`, calm`, cu tact, a condus multe genera\ii de elevi cu rezultate frumoase la examenul de admitere la liceu. Pe l@ng` activitatea de profesoar` ]i dirigint` a organizat serb`ri de neuitat cu piese de teatru [n [ntregime, greu de interpretat ]i de actori. Avea talent de organizatoare, ajutat` de regizori de teatru a adus faim` ]colii noastre. P`cat c` s-a transferat la ]coala nr. 25, fiind aproape cu domiciliul. Doamna profesoar` de matematic` Simona |urcanu, t@n`r` absolvent`, repartizat` la ]coala noastr`, de]teapt` ]i frumoas`, talentat` profesoar` de matematic` dar ]i poet` , a [nc`lzit cu sufletul s`u atmosfera ]colii. A fost iubit` ]i apreciat` de elevii pe care i-a condus ca profesoar` ]i dirigint`, ca ]i de colegi. S-a transferat la un liceu ]i apoi la Ia]i unde se n`scuse. Am asistat la pensionarea doamnei Maria Buzdugan, de chimie, inginer` dar care s-a specializat ca profesoar`. Foarte de]teapt` ]i con]tiincioas`, apropiat` coleg`, modest`, care s-a eviden\iat prin meritele sale fiind cooptat` s` predea ]i la liceu. Doamna Elena V@lcu, profesoar` de geografie ]i directoare a ]colii o perioad`, a [nfrumuse\at, cu gust, cancelariile cu mobilier nou, a c`utat s` [ntre\in` cur`\enie, ordine ]i disciplina , era de o mare con]tiinciozitate [n toate direc\iile activit`\ii ]colare; Doamna Ludmila Constantin , mul\i ani coleg` la aceast` ]coal`, profesoar` de limba rus`. Cu deosebita [nclina\ie spre muzic` si teatru, [mi vor r`m@ne [n minte serb`rile frumoase pe care le-a organizat. Bun`, prea bun` cu elevii, care o iubeau ]i i-au p`strat amintiri frumoase; Doamna Ana Vlad, profesoar` de limba rom@n`, comandant` de pionieri o perioad`, a [n`l\at ]i d@nsa ]coala noastr` printre ]colile bune din ora] prin activitatea meticuloas`, plin` de d`ruire. A condus multe genera\ii de elevi ca profesoar` ]i dirigint`, fiind apreciat` ]i p`str@ndu-i-se amintiri frumoase; Doamna Anicu\a Popescu, profesoar` de limba rom@n`, ]i mai mul\i ani coleg` la aceat` ]coal`. Foarte apreciat` profesoar` a preg`tit la ]coal` ]i acas`, genera\ii dup` genera\ii de elevi, av@nd succese la examenul de admitere. A fost s`rb`torit` cu dragoste la pensionarea d@nsei. Vor r`m@ne amintiri de neuitat revistele ]colare, mai ales momentele literare dar ]i piese de teatru preg`tite de ea; Doamana Elisabeta Brova, profesoar` de biologie, mul\i ani coleg`, plin` de via\`, a [nsufle\it atmosfera colegial` ]i a condus multe genera\ii de elevi ca profesoar` ]i dirigint`. A contribuit la extinderea spa\iului verde al ]colii, plantarea pomilor, [ntre\inerea aranjamentului floral pe holurile ]colii. A plecat la Bucure]ti, unde s-a pensionat. Domnul profesor Emanuel Lobod`, care de la reparti\ia ministerial` a predat fizica [n aceat` ]coal` din 1964 ]i p@n` [n 1994 c@nd boala nemiloas`, l-a r`pit dintre noi. A fost un profesor foarte bine preg`tit, de]tept ]i foarte exigent. Apreciat de colegii de specialitate, nu prea [ndr`git pe moment de elevi, dar mai t@rziu apreciat [n unanimitate, d@ndu-]i seama de eficien\a metodelor sale. Era un coleg bun, apreciat suflete]te de cine [l [n\elegea. A fost regretat c` a p`r`sit ]coala ]i via\a in floarea varstei, i s-a depl@ns suferin\a ]i negrija pentru s`n`tatea proprie. }coala, mai ales doamna Lucia Miron, fost` elev` ]i atunci directoare a ]colii, ]i doamna secretar` Artemiza Ciuc` l-au ajutat, [ncurajat ]i sus\int foarte mult. {mi amintesc ]i de unii [nv`\`tori ai ]colii, dar le-am cunoscut mai pu\in activitatea: Radu Ioan ]i Ion Anghel, doamnele Maria Danciu, Maria Chistal, Georgeta Crudescu, Agafia Munteanu, Georgeta Toader; mai recent: Agafia Polatos, Maria Necula, Elena B`d`r`, Angela Cristea, Paraschiva Opri]an, Valerica Broasc`, Maria Ene, Pina Barbu, Victoria Cote\, la a c`ror pensionare am participat, Ioana Anghelache care s-a transferat la alt` ]coal`. Am apreciat foarte mult meticulozitatea, con]tiinciozitatea dus` la extrem ]i m`iestria pedagogic` a domnei Valerica Broasc`, de la care s-a nimerit s` preiau ca dirigint` - promo\iile preg`tite cu mult` dragoste ]i d`ruire [n clasele I – IV; de asemenea de doamna [nv`\`toare Elena B`d`r`, foarte de]teapt` ]i bun` [nv`\`toare, dar mai ales cu un caracter minunat, o coleg` des`v@r]it`. Mul\i ani a fost ]i [n conducerea ]colii, contribuind la bunul ei mers; doamna Maria Ene, at@t de modest` ]i timid`, dar ale c`rei merite [i confereau str`lucire de diamant; doamna Paraschiva Opri]an, cu un temperament vulcanic, dar cu suflet sensibil ]i bun, apreciat` de genera\iile pe care le-a condus; doamna Pina Barbu apreciat` ]i pe plan local ca o foarte bun` [nv`\`toare. De asemenea ]i doamna Agafia Polatos. Ambele au f`cut parte mul\i ani din consiliul de conducere al ]colii. Doamnele Maria Necula, Angela Cristea, Ioana Anghelache, at@t de modeste ]i retrase, dar care nu vor fi uitate nici de elevii pe care i-au format, nici de colegii de ]coal`; doamna Victoria Cote\ cu o energie de invidiat, meticuloas` ]i bun` [nv`\`toare, a activat pu\ini ani la ]coala noastr`. Au mai trecut prin ]coala noastr` profesori care nu pot fi uita\i pentru d`ruirea profesional`, competen\` ]i comportare irepro]abil` : doamna profesoar` de biologie Eufrosina Ilie, transferat` la Liceul de Chimie ]i domna profesoar` de educa\ie fizic` Gabriela Ciochia, transferat` la }coala Sportiv`. Prof. Adriana Popovici (27 ani [n acest` ]coal`) Actualele cadre didactice ale ]colii LIVIU BUZATU – profesor de geografie, n`scut [n 15 martie 1975, [n localitatea Tru]e]ti, jud.Boto]ani. A absolvit Universitatea din Bucure]ti, Facultatea de Geografie [n anul 1998. A func\ionat la }coala “I.Creang`”, ]coala nr.5, Gr.}c.”Gr.Moisil din Br`ila. {n urma concursului de titularizare, din anul 2001 este titularul }colii “C.S.Aldea”. Are gradul didactic definitiv. GABRIELA STELU|A CAZAN, profesoar` de limba englez`, n`scut` [n 23 mai 1954, [n Br`ila. A absolvit Universitatea din Bucure]ti, Facultatea de limbi germanice, specialitatea limba englez`, secundar limba francez`. A func\ionat la }coala din localitatea Nehoiu, jud.Buz`u, la }coala nr.1 din Br`ila ]i din 1990 la }coala “C-tin.Snadu Aldea”. Are gradul didactic II. MARIANA CONSTANTINESCU, profesoar` de fizic`, n`scut` [n 20 aprilie, 1962, [n ora]ul F`urei, jud. Br`ila. A absolvit [n anul 1984 Facultatea de tehnologie chimic`, sec\ia Fizic` - chimie, din cadrul Universit`\ii “Gh.Asachi” Ia]i. A fost repartizat` la ]coala general` Ro]iori, jud. Br`ila. {n anul 1987 a sus\inut examenul de definitivat ]i a fost transferat` la }coala gen. Cire]u, jud.Br`ila. Din 1988 a fost deta]at` la }coala gen nr.29 Br`ila unde a func\ionat pe catedra de Fizic` p@n` [n anul 1990 c@nd a fost titularizat` pe catedra de chimie de la }coala nr.31. {n anul 1992 a ob\inut gradul didactic II specialitatea chimie. {n urma restr@ngerii de activitate din 1994, a fost numit` prof de Fizic` la }coala “C.S.Aldea. {n 1998 a ob\inul gradul didactic I [n specialitatea Fizic` la Facultatea de Fizic` din Bucure]ti. A sus\inut examne pentru func\ia de director adjunct, [n anul 1999. {n cursul anului 2001 a participat la cursul de formare de manageri ]colari, cursuri desf`]urate de I.S.J.Br`ila. A participat la cursuri de Consiliere ]coalr` desf`]urate de C.C.D. {n ]coal` a amenajat laboratorul de fizic` ]i chimie o dat` la venirea [n ]coal` ]i apoi [n anul 2002 c@nd a fost mutat [n cl`direa anex`. A condus activitatea de Consiliere ]i orientare ]colar` p@n` [n septembrie 2002. A coordonat [mpreun` cu directorul unit`\ii activit`\ile de autogospod`rire ale ]colii, la amenajarea celor dou` laboratore de informatic`, la dotarea corespunz`toare a acestora, la amenajarea unor clase cu mobilier nou. A [ntocmit cu echipa de tehnoredactare Anuarul ]colii pe anul ]colar 2001 – 2002 {n prezent ocup` [nc` func\ia de director adjunct. NELA CONSTANTINESCU, profesoar` de desen, n`scut` [n 25 iunie 1961, [n Br`ila. A absolvit Universitatea de Arte” G Enescu din Ia]i, Facultatea Arte Plastice. {n anul 1989, prin reparti\ie guvernamental` a ocupat catedra de educa\ie plastic` la Liceul”Miron Costin” din Pa]cani. {n anul 2001 s-a transferat la }coala “C.S.Aldea”. Are gradul didactic II. CORNELIA CIUTACU, [nv`\`toare, n`scut` [n 15 ianuarie 1953, [n Br`ila. A absolvit Liceul Pedagogic din Br`ila [n anul 1972. A func\ionat la ]coala din localitatea Slivna, jud.Gala\i, Liceul din {nsur`\ei, Scoala nr.29 din Br`ila, iar din anul 1985 la }coala”C-tin.Sandu Aldea”. Are gradul didactic I din anul 1989. EUGENIA DEACONU, profesoar` de matematic`, n`scut` [n 22 octombrie 1945, [n localitatea Viziru, jud.Br`ila. A absolvit Institutul pedagogic de 3 ani Oradea, specialitatea Matematic`, [n anul 1967. A func\ionat la ]coala din localitatea Filipe]ti, jud.Br`ila, la scolile nr.10, nr.11, nr.22, nr.23 din Br`ila, ]i din anul 1990 la }coala “C-tin. Sandu Aldea”. Are gradul didactic I. VIORICA DICU, [nv`\`toare, n`scut` la 6 aprilie 1965, com Turcoaia, jud Tulcea. A absolvit Liceul Pedagogic din Br`ila [n anul 1983. A func\ionat la }coala gen.nr.1 pan` [n anul 1991, apoi la }coala special` de b`ie\i p@n` [n anul 2001 c@nd a fost transferat` la }coala”C.S.Aldea”. Are gradul didactic I. DORIN DRAGOMIR , profesor de biologie, n`scut 17 octombrie 1947 [n jud.Vrancea. A absolvit universitatea dun Bucure]ti, Facultatea de biologie. {n perioada 1966 –1979 a func\ionat ca profesor de biologie la }coala nr. 33 din Braila. {n urma concursului din 1978 devine titularul catedrei de biologie de la }coala nr.25 din Br`ila, unde func\ioneaz` p@n` [n anul1982. {n perioada 1982 – 1994 a fost director la }coala nr.33(primul director al acestei ]coli). ILINCA ENDER, profesoar` de geografie, n`scut` [n localitatea |ib`ne]ti, jud. Br`ila. A absolvit Universitatea Bucure]ti, Facultatea de geologie geografie, specialitatea geografie. A func\ionat la }coala din localitatea Spiru Haret, la }coala din localitatea |ib`ne]ti, la }coala de Coopera\ie Br`ila. {n perioada 1972 – 1984 a condus activitatea pionierilor din municipiul Br`ila. Din anul 1984 a func\ionat la }coala nr.6 “C-tin. Sandu Aldea”, ca profesor de geografie. A ocupat func\ia de director p@n` [n anul 1992 ]i apoi [n intervalul 1994 – 1998. Are gradul didactic I ]i titlul ]i medalia de “Profesor eviden\iat”. S-a remarcat ca un bun conduc`tor al ]colii timp de 12 ani, preocup@ndu-se permanent de bunul mers al ]colii, gospod`rirea ]i p`strarea avutului ]colii, de [nchegare a colectivelor de elevi ]i cadre didactice. “F`r` [ndoial` c` este un lucru minor faptul c` la venirea domnei Ilinca Ender [n aceast` ]coal` eu i-am f`cut prima caracterizare, ur@ndu-i bun venit. Eram deja convins` c` puterea de [n\elegere, spiritul practic, felul inedit de a lua lucrurile [n glum`, tonul ]`galnic dar ustur`tor, tactul de a lucra cu elevii ]i cu p`rin\ii vor fi atribute care s`-i prelungeasc` anii de directorat. Era [ns` greu de prev`zut c` va conduce aceast` ]coal` timp de 12 ani, p`str@ndu-]i acela]i fler de coleg` [nvestit` cu r`spunderi [n plus. G@ndesc c` numai un om vecin cu ]coala putea s`-]i [mpart` timpul zilnic [ntre orele de program, cas`, copil, so\, p`rin\i ]i iar ]coal`. Acum, c@nd aceste drumuri ]i griji sunt destinate a se mic]ora [i dorim s`n`tate mult` ]i r`bdare pentru a face acele lucruri pe care nu le-a putut finaliza datorit` solicit`rilor urgente la ]coal`. S` nu-]i piard` umorul ]i puterea de a uita lucrurile nepl`cute din via\`!” Prof. Nicolina Mitu MIHAELA EFTIMIE, profesoar` de Limba ]i literatura rom@n`, n`scut` [n 24 iunie 1976, [n Br`ila. A absolvit Facultatea de Litere ]i Teologie din Constan\a, [n 1998, specialitatea Lb. Rom@n` - Lb. S@rb`. A func\ionat la }colile ”M.Eminescu” ]i “I.Creang`” din Br`ila. La }coala”C.S.Aldea” este titular` din anul 2001, primind reparti\ie [n urma concursului de titularizare. Are gradul didactic definitiv din anul 2000. STELU|A IVAN, prof. de limba francez`, n`scut` [n 11 august 1953, [n Br`ila. A absolvit Universitatea din Bucure]ti-Facultatea de limbi str`ine, specialitatea Lb. francez`, secundar Lb. rom@n`. A func\ionat la ]colile Moeciu-Pe]tera, jud. Bra]ov, Cire]u, Valea C@nepii ]i Urleasca din jud. Br`ila.A ocupat func\ia de traduc`tor principal la “Promex” [ntre anii 1982 – 1990. La ]coala “C. S. Aldea” este din 1990. Are gradul didactic definitiv. FLORINELA MICU, profesor inginer, n`scut` [n 14 septembrie 1960, [n Br`ila. A absolvit Universitatea din Gala\i, Facultatea de Metalurgie [n anul 1984. A func\ionat ca titular` [n cadrul catedrei Tehnologii la Grupul }colar “C-tin. Br@ncoveanu”, unde [n anul 1990 a ob\inut gradul didactic definitiv. {n anul 1999 s-a transferat la }coala “C-tin Sandu Aldea”. MARIANA MIRCIOI [nv`\`toare, n`scut` [n 2 februarie 1967, [n Br`ila. A absolvit liceul pedagogic “D.P.Perpessicius” din Br`ila [n 1996. A func\ionat la ]coala nr.12 ]i din 1997 la ]coala “C.S.Aldea”. LUCIA MIRON, prof. de istorie, n`scut` [n 1954, [n localitatea Ianca, jud. Br`ila. A absolvit Universitatea din Bucure]ti-Facultatea de Istorie, specialitatea istorie. A func\ionat la Liceul de chimie ]i din 1990 este la ]coala noastr` unde a fost ]i elev`. Are gradul didactic I. CARMEN MOISE, [nv`\`toare, n`scut` [n 15 noiembrie 1964, [n comuna }u\e]ti, jud. Br`ila. A fun\ionat la ]colile : }u\e]ti, nr.32, nr.23, Casa de fete ]i este la }coala “C. S. Aldea” din 1995. A ob\inut gradul didactic I [n 1998. VICTORIA NACA profesoar` de lb. rom@n`, n`scut` [n anul 1949, [n localitatea }u\e]ti, jud. Br`ila. A absolvit Facultatea de Limba ]i literatura rom@n`, secundar lb. italian`. A func\ionat la ]colile Dr`g`ne]ti, jud. Gala\i, }u\e]ti, jud. Br`ila ]i la }coala “C. S. Aldea” este din 1990. Are gradul didactic I. O|ELEA CRISTINICA, profesoar` de Ed. fizic`, n`scut` [n august 17, 1995, [n comuna Tichile]ti. A absolvit Institutul pedagogic de 3 ani din Gala\i, specialitatea atletism. A func\ionat la }coala “C. S. Aldea” din 1980. RUDI PASICI, prof. de matematic` n`scut [n 23ianuarie anul 1951, [n Br`ila. A absolvit Institutul pedagogic de 3 ani Gala\i., [n 1973, specialitatea matematic`. A func\ionat la ]colile Plopu, Ianca, jud. Br`ila, }coala nr. 22 din Br`ila. La }coala “C. S. Aldea” este din 1990. A fost elevul ]colii. Are gradul didactic I. IULIANA P~TRA}CU,[nv`\`toare, n`scut` la 29 aprilie 1978, Br`ila. A absolvit Liceul Pedagogic [n anul 1997 ]i este titulara ]colii din 1998. Are gradul didactic definitiv din anul 1999. ELENA PREDA, [nv`\`toare, n`scut` [n 21aprilie 1949, [n comuna Unirea, jud. Br`ila, ]colile nr.21, nr.19. La }coala “C. S. Aldea” este din 1985. Are gradul didactic I din 1984. CARMEN SCARLET, profesoar` de Limba englez`, n`scut` [n 6 aprilie 1977 [n Br`ila. A absolvit Universitatea din Gala\i, Facultatea de Litere, Istorie ]i Teologie [n anul 1999. Afunc\ionat la }coala nr.21, iar din anul 2000 este titular` a ]colii “C.S.Aldea”. DUMITRA SCHIPOR, [nv., n`scut` [n 1955, noiembrie, 24, [n comuna Traian, jud. Br`ila. A bsolvit Lic. pedagogic Br`ila ]i a func\ionat la ]colile Luciu jud. Ialomi\a, Silistraru, Traianu, jud. Br`ial, }colile 20, 23 din Br`ila. Este din 1984 la }coala “C. S. Aldea”. Are gradul didactic I din 1991. MARIA STOICA, [nv`\`toare la }coala cu clasele I-VIII ,,Constantin Sandu Aldea". S-a n`scut [n Br`ila, la 23 august 1945. A urmat ]coala primar` [n acest ora] apoi, [n Gala\i, }coala pedagogic` ,,Costache Negri”. A fost repartizat` ca [nv`\`toare [n comuna V`deni, jude\ul Br`ila, unde a func\ionat timp de 11 ani. Din anul 1975, [n urma concursului de titularizare [n ora], a func\ionat la ]coala general` nr. 22, Br`ila. La }coala cu clasele I-VIII ,,Constantin Sandu Aldea" pred` din anul 1982. CONSTANTIN TARCEA, [nv`\`tor, n`scut` [n 1 noiembrie 1949, [n comuna }u\e]ti, jud. Br`ila. A absolvit Liceul pedagogic din Gala\i, [n 1969. A func\ionat la }coala din Gemenele, jud. Br`ila. La }coala “C. S. Aldea” este din 1985. Are gradul didactic I din 1983. GEORGETA UDREA, [nv`\`toare, n`scut` [n 17 ianuarie, 1953, [n Br`ila. A absolvit Liceul pedagogic din Br`ila [n 1973. A func\ionat la ]colile: Ciocile, Gemenele, jud. Br`ila, }coala ajut`toare de b`ie\i, }coala nr.33 Br`ila ]i este la }coala }coala “C. S. Aldea” din 1990. are gradul didactic I din 1992. PETRICA URUIAL~, profesoar` lb. rom@n`, n`scut` [n 2 februarie1951, [n com. Independen\a din jud. Gala\i. A absolvit institutul pedagogic din Gala\i [n 1973, specialitatea lb. rom@n`. A func\ionat [n }colile Cuza Vod` (St`ncu\a), Movila Miresii, Romanu, }coala nr. 9 Br`ila. La }coala “C. S. Aldea” este din 1991. Are gradul didactic I. GHEORGHE URSAN, prof. de matematic`, n`scut [n 29 august 1945, [n comuna George Enescu, jud. Boto]ani. A absolvit Facultatea de matematic`-mecanic` la “Universitatea Al. I. Cuza” din Ia]i. A func\ionat la }coala Latinu, jud. Br`ila, }coala nr.28 din Br`ila ]i este la }coala “C. S. Aldea” din 1979. Are gradul didactic I din 1993. LAURA VERME}AN, profesoar` de muzic`, n`scut` [n 15 noiembrie 1946, [n ora]ul Lugoj, jud. Timi]. A absolvit Facultatea de Muzic`, specialitatea muzic` vocal`. A func\ionat la }coala “C. S. Aldea” din 1969 prin reparti\ie, fiind singurul cadru didactic care este [n ]coal` de la reparti\ie p@n` [n prezent. Are gradul didactic definitiv. DANIELA VASILESCU, informatician, n`scut` [n 2 decembrie 1970, [n ora]ul {nsur`\ei, jud. Br`ila. A absolvit Colegiul Universitar economic-informatic`, [n 1994. A func\ionat ca suplinitor la Grup }colar “Constantin Br@ncoveanu” ]i din 1997 la }coala “C. S. Aldea”. VALERICA IONI|~, actuala secretar` a ]colii, n`scut` la Br`ila la data de 16 ianuarie 1968. A absolvit }coala postliceal` “Ion Ghica”, a func\ionat ca secretar` la }colile : nr.5 ]i nr.9, iar din anul 1997 este secretara ]colii noastre. VIOLETA CIOCEANU, asistent` medical`, n`scut` [n 1954, 17 decembrie [n com. B`i\a, jud. Bihor. A absolvit }coala postliceal` tehnic` sanitar` [n 1975 ]i din 1995 este asistenta ]colii noastre. Este un om deosebit ]i pune foarte mult suflet [n rezolvarea problemelor de s`n`tate ale copiilor. Dac` toate cadrele medicale ar fi ca d@nsa, probabil c` ar fi mai pu\ini bolnavi sau boli mai u]or suportabile. Fo]ti profesori ai ]colii Preot CONSTANTIN ENACHE, parohul bisericii “Sf. Ilie”,n`scut [n com. Suraia, jud.Vrancea, 1 octombrie 1945. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucure]ti [n anul 1969. A predat religia [n perioada 1990 – 1992. Preot MIHAIL GABRIEL IANCU, n`scut [n 28 iunie 1967, [n Br`ila. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucure]ti [n anul 1992. {n anul 1991 a fost hirotonit la parohia Lacu S`rat din jud. Br`ila, iar din anul 1997 este preot al parohiei “Sf. Ioan Mo]i” din Bucure]ti. A predat religia [n ]coala noastr` [n perioada 1992 – 1995. Preot VALENTIN ENACHE, n`scut [n 5 ianuarie 1975 [n com. N`ruja jud.Vrancea. A absolvit Facultatea de Teologie din Bucure]ti [n anul 1992. S-a hirotonit la parohia B`lti\a, jud.Prahova [n anul 1996, iar din anul 1998 este parohul bisericii “Sf. Trei Ierarhi” din Br`ila. A predat religia [n ]coala noastr` [n perioada 1998– 1999. MARILENA IORDAN, profesoar` de Limba Francez`, n`scut` [n 23 octombrie 1975, [n Br`ila. A absolvit Facultatea de Litere, }tiin\e ]i Teologie, universitatea din Gala\i, [n anul 1998. A func\ionat la Grupul }c.Arte ]i Meserii”Spiru Haret” ]i }coala “C.S.Aldea” p@n` [n anul 2002. POLIXENIA HORVAT, profesoar` limba rom@n`, nascuta [n 12 septembrie 1944, [n comuna Bordei Verde, jud Br`ila. A absolvit Institutul pedagogic de 3 ani din Bucure]ti, specialitatea Lb. rom@n`, [n anul 1970. A func\ionat la }colile Ianca, }coala nr. 21, Liceul. sportiv ]i a fost deta]at` la }coala “C. S. Aldea” din anul 1995 p@n` [n anul 1998. Are gradul didactic I. NICOLINA MITU, profesoar` de art` plastic`, n`scut` [n 8 mai 1945, [n localitatea Gole]ti, jud. Vrancea. A absolvit Facultatea de Arte Plastice - Ia]i [n 1968 ]i Academia de Arte Plastice “N. Grigorescu”, Bucure]ti, specialitatea desen - muzeologie [n 1982. A func\ionat la Liceul Fieni-D@mbovi\a, }colile nr.19, nr.16 din Br`ila. La }coala “C. S. Aldea” este din anul 1973. A fost inspector de specialitate la Inspectoratul }colar Jude\ean Br`ila. Are gradul didactic I din anul 1984. S-a remarcat prin numeroasele expozi\ii de art` plastic` organizate [n ]coal`, municipiu, [n \ar` ]i [n str`in`tate. A participat la tabere de crea\ie ale profesorilor de arte plastice (Vii]oara, Blasova, Dej, Nicula). A participat la peste 40 expozi\ii de grup (Br`ila, Bac`u, Buz`u, Tulcea, Constan\a, Suceava, Bucure]ti, Foc]ani ]i Chi]in`u [n Republica Moldova). A organizat peste 20 de expozi\ii personale. {n 1967 realizeaz` dou` metope ”Steaua Munteniei” [n sta\ia C.F.R. Foc]ani. {n 1981-1984 realizeaz` patru lucr`ri murale la ]coala general` “C.S. Aldea”. {n anul 1994 ob\ine atestatul ca expert [n evaluarea operelor de art`. Are o serie de lucr`ri [n colec\ii din \ar` ]i str`in`tate. Pe l@ng` artist plastic, d-na Mitu Nicolina este ]i un pedagog de excep\ie, reu]ind s` fie foarte iubit` ]i apreciat` de elevi, contribuind la educa\ia estetic` a copiilor. Este de asemenea o foarte sensibil` poet`. }coala “C.S.Aldea” se poate m@ndri cu asemenea profesori. “Dun`rea mea” Voiam s` fii Dun`rea mea Pentru ca astfel : s` te [mbl[nzesc, s` te st`p@nesc ]i s` te sl`vesc. Voiam s` fii numai a mea Dar trebuie s` te [mpart cu : nem\ii, austriecii, cehii, slovacii, ungurii, s@rbii, bulgarii, chiar ]i cu ru]ii. Voiam s` fii doar aici Dar ]tiu c` str`ba\i maiestoas` mun\ii st@nco]i, c@mpii m`noase, defilee multe ]i misterioase. Nicolina Mitu IOANA OLTEANU, [nv`\`toare, n`scut` [n 20iunie 1941, [n comuna R@mniceni, jud. Vrancea. A absolvit Institutul pedagogic de 2 ani din Gala\i. A func\ionat la }colile din Grivi\a, jud. Gala\i, Ol`neasca, V`deni, Baldovine]ti, jud. Br`ila. Este la }coala “C. S. Aldea” din 1985. are gradul didactic I din 1983. ANA MARIA VLAD, [nv`\`toare, a absolvit Liceul pedagogic din Br`ila [n anul 1997 ]i a fost deta]at` la }coala “C. S. Aldea” [n anul ]colar 1997-1998. VASILICA CHIRI|~, maistr`, specialitatea textile, n`scut` [n 25 mai 1945, com. Bordei – Verde, jud. Br`ila. A absolvit }coala tehnic` de mai]tri din Sibiu, specialitatea confec\ii [mbr`c`minte. A func\ionat la: Liceul “P.Cerna” [ntre anii 1971 – 1979 ]i apoi la }coala “C.S.Aldea”. Gradul didactic I. JOI|A STANCIU, [nv`\`toare, n`scut` [n august 1943, [n comuna Tufe]ti, jud. Br`ila. A absolvit }coala pedagogic` “C. Negri” din Gala\i [n 1963 ]i a func\ionat la }coala din Gropeni, jud. Br`ila, }colile nr.19, nr.13 din Br`ila ]i din 1985 este la }coala “C. S. Aldea”. Are gradul didactic I. LILICA ARTEMIZA CIUC~, secretara ]colii timp de 22 de ani (1975 – 1997) . N`scut` [n Br`ila, 12 august 1942, fost` elev` a }colii nr.6, absolvent` a Liceului “N.B`lcescu”. A func\ionat doi ani la Muzeul de istorie, 15 ani secretatr` la Liceul “N.B`lcescu” ]i din 1975 la }coala “C.S.Aldea”. DUMITRU CAN~ (1942 – 1998), n`scu [n localitatea Tichile]ti, jud. Br`ila, a absolvit Universitatea “A.I.Cuza” din Ia]i , Facultatea de Biologie geografie, [n anul 1969. A func\ionat la ]coala |ib`ne]ti, jud. Br`ila, iar la Scoala “C.S.Aldea” din 1987. A ob\inut gradul didactic I [n anul 1983. A fost elevul ]colii noastre. Punea mare accent pe experiment realiz@nd cu elevii lucr`ri de laborator (analize microscopice, disec\ii, etc). Lec\iile sale erau de o rigurozitate ]tiin\ific` deosebit`, ]tia s` le sintetizeze cuno]tin\ele predate, elabor@nd scheme logice, complete, [nso\ite de desene clare, material didactic bogat, adecvat, ceea ce u]ura [n\elegerea de c`tre copii. A plecat dintre noi dup` o grea suferin\` [n ziua de 25 februarie 1998. {nv`\`m@ntul br`ilean ]i ]coala a pierdut un valoros profesor ]i pedagog, un OM deosebit [n tot ceea ce [ntreprindea. EMANOIL LOBOD~ (1941-1994). Profesor de fizic`, n`scut la 6 februarie 1941, [n localitatea Burdujeni, Suceava. A absolvit Facultatea de fizic` Universitatea “Al. I. Cuza”, Ia]i, [n 1964. A func\ionat la }coala “C. S. Aldea” din anul 1964 ]i p@n` a decedat. Dup` o boal` necru\`toare ]i o scurt`, dar grea suferin\` a decedat [n anul 1994, 25 martie. Era un cadru didactic foarte bine preg`tit, st`p@nea clasa ]i ]tia s` se fac` [n\eles de c`tre elevi, de]i preda o materie mai greoaie. A dat numeroase serii de elevi foarte bine preg`ti\i, foarte mul\i urm@nd o facultate unde se solicit` ]i cuno]tin\e de fizic`.Plecat de timpuriu dintre noi , [i aducem un omagiu prin aceste r@nduri, regret@nd trecerea sa [n nefiin\`.Colegii ]i fo]tii elevi [i vor p`stra o vie amintire. TUDOR BEJAN (1944 – 2000), profesor de Limba ]i Literatura Rom@n`, s-a n`scut la Br`ila ]i a absolvit Universitatea din Bucure]ti, Facultatea de Filologie [n anul 1966. A func\ionat la ]colile : H`uli]ca, jud. Vrancea, la ]colile St`ncu\a, |`c`u, Spiru Haret, Romanu, Oancea, {nsur`\ei din jud.Br`ila. Din anul 1990 a func\uionat la }coala “CS.Aldea”, p@n` [n 1993 c@nd s-a deta]at la Liceul de Chimie, apoi la liceul “P.Istrati”,iar [n anul ]colar 1999 – 2000 a revenit la }coala “C.S.Aldea”. {n anul 1991 a ob\inut gradul didactic I. {n anul ]colar 2000 – 2001 s-a transferat la “Palatul copiilor” {n data de 21 decembrie 2000 moartea l-a r`pit dintre noi.